Stimate domnule preşedinte,
Stimaţi colegi, declaraţia mea politică se numeşte “ Spitalul românesc pericol public!” și vizează un subiect extrem de important.
Dragi colegi deputați –
Majoritatea spitalelor care funcționează acum, județene sau de urgență, sunt făcute pe un model tip, după cutremurul din 1977, la standardele, volumele și circuitele care erau valabile la momentul respectiv.
În momentul de față, aceste standarde și circuite nu mai sunt valabile. Puterea necesară, electric vorbind, pentru funcționarea unui spital este acum mult mai mare, pentru că sunt mult mai multe echipamente consumatoare de energie electrică.
Acum 40 de ani poate nici nu existau electrocautere în dotarea blocurilor operatorii, poate nu existau tomografe, nu existau RMN-uri și alte dotări fără de care acum un spital nu se mai poate concepe.
Avem nevoie de instalații de aer condiționat, care iarăși au nevoie de curent electric pentru a funcționa. Spitalele nu au fost proiectate să folosească aer condiționat sau climatizare.
Singura soluție viabilă este construcția de spitale noi, pentru că cele vechi nu pot atinge standardele necesare în acest moment nici măcar cu investiții foarte mari.
Una din 5 clădiri spitalicești din România nu are autorizație ISU. În spitalul care a luat foc la Constanța, instalațiile electrice se exploatau cu defecțiuni și improvizaţii.
Suprasolicitarea spitalelor în pandemia de coronavirus, nepregătite de afluxul de pacienți în special în secțiile ATI, a dus la incendii în spitalele din România. Ultimul, la secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța.
Infrastructura sistemului de sănătate din România nu numai că nu s-a îmbunătățit, ci s-a degradat de la un an la altul.
Tragedia de la maternitatea Giulești unde, din cauza unei prize defecte, a izbucnit un incendiu în care șase nou-născuți din secția de terapie intensivă au fost arși de vii iar alți cinci au rămas cu sechele pentru tot restul vieții, s-a datorat neglijenței personalului medical, dar și infrastructurii rămase de pe vremea comunismului. Fostul manager al spitalului, Bogdan Marinescu, a scăpat cu șase luni de închisoare cu suspendare.
Din data de 14 noiembrie 2020, au avut loc 12 incendii la spitalele din România. Unele au fost minore și au fost stinse de angajați, altele au degajat doar fum, la altele au existat intoxicații cu fum. În 4 cazuri s-au anunțat decese, care, excluzând incendiul de vineri, 1 octombrie 2021, aduc lista neagră la 31 de morți.
Spitalul Județean Piatra Neamț (14 noiembrie 2020), 10 decese trei femei și șapte bărbați și-au pierdut viața acum aproape un an în cel mai mare spital din județul Neamț.
Condusă, într-un an, de nu mai puțin de 8 manageri, unitatea spitalicească a luat foc la nivelul ATI. Decesele au fost ale unor persoane bolnave de COVID, iar unul dintre medici, Cătălin Denciu, a fost grav rănit și apoi, tratat în Belgia. Ancheta în acest caz nu a fost finalizată nici până în acest moment.
Secția ATI a clinicii medicale III din Tg. Mureș (4 decembrie 2020), fără victime. O priză a luat foc într-o secție ATI din Mureș. Nu au existat victime și nu a fost mutat decât pacientul care stătea în patul de lângă priză. Incendiul a fost stins de angajați.
Spitalul de Psihiatrie Socola Iași (25 decembrie 2020), un deces.
În chiar ziua de Crăciun, un incendiu a izbucnit la Spitalul Socola din Iași, în jurul orei 3:00 dimineața. Incendiul s-a manifestat cu degajări mari de fum, iar un pacient de 33 de ani și-a pierdut viața.
Spitalul de Psihiatrie Roman (2 ianuarie 2021), fără decese.
Două persoane au fost intoxicate cu fum după ce o ghenă care comunica prin tubulatură cu etajul 1 al spitalului a luat foc. 17 oameni au fost evacuați la 3 dimineața, iar doi dintre ei au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza intoxicării cu fum.
Spitalul de Psihiatrie Gătaia (5 ianuarie 2021), fără decese.
Un incendiu a pornit la unitatea spitalicească din județul Timiș. Nimeni nu a fost rănit. Declarațiile preliminare au stabilit că incendiul a pornit de la o țigară lăsată aprinsă și a cuprins un pat din spital.
Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș (29 ianuarie 2021), 20 decese.
În dimineața zilei de 29 ianuarie, un incendiu a izbucnit la un salon de la parterul INBI Matei Balș din Capitală. 20 de pacienți cu COVID-19 au murit, primii 5 în chiar ziua producerii catastrofei. Alți 53 au fost transferați la alte spitale din Capitală, iar 15 dintre aceștia au decedat în următoarele săptămâni.
Spitalul Marius Nasta (21 februarie 2021), fără victime.
Un ventilator din unitatea mobilă ATI de la Spitalul Marius Nasta a început să scoată fum, alertând corpul medical. Incidentul nu s-a soldat cu victime.
Spitalul de Psihiatrie Craiova (9 martie 2021), fără victime.
Trei cadre medicale au sărit de la etaj după un incendiu provocat de o pacientă la Spitalul de Psihiatrie Craiova. Au suferit doar traumatisme minore. 24 de pacienți și cadre medicale au fost evacuate din spital.
Spitalul Județean Slatina (21 aprilie 2021), fără victime.
6 oameni au fost intoxicați cu fum după ce un pacient a dat foc secției de psihiatrie din cadrul spitalului. Aproape 40 de persoane au fost evacuate.
Spitalul de copii Sfânta Maria din Iași (22 iunie 2021), fără victime.
Un incendiu a afectat spitalul de copii din Iași, iar 30 de persoane au fost evacuate. Nu au fost victime, instalația electrică este din anii 70.
Spitalul Județean Constanța (24 iulie 2021),fără victime.
Secția de chirurgie cardiovasculară de la cel mai mare spital de la malul mării a fost învăluită de fum, însă fără a fi victime. Toți pacienții au fost evacuați.
Spitalul de Boli Infecțioase Constanța (1 octombrie 2021), 7 morți.
Un incendiu a izbucnit vineri, 1 octombrie, la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, autoritățile au activat planul roșu de intervenție, fiind trimise mai multe echipaje de intervenție, inclusiv din județele vecine.
Un nou incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa în secţia de ATI a spitalului aduce în discuţie lispsa de acţiune a autorităţilor, de la cele locale, până la preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a asumat măsuri concrete după tragedia de la Piatra Neamţ, dar care însă nu au mai apărut.
Klaus Iohannis, preşedintele României, şi-a asumat la cel mai înalt nivel problema instalaţiilor de gaze şi a reţelelor de electricitate din spitale – principala sursă de la care iau foc secţiile.
Având în vedere presiunea constantă, fără precedent, asupra secţiilor de anestezie şi terapie intensivă (ATI), în contextul COVID-19, spitalele nu s-au pregătit pentru valul mare de pacienţi. În plus, în secţiile de ATI sunt materiale uşor inflamabile, pornind chiar de la oxigenul folosit pentru pacienţi să poată respira. Mai mult, saloanele de ATI au fost mărite, la solicitarea autorităţilor de la centru mai întâi Iohannis, în urmă cu un an, acum Florin Cîţu, premierul României.
Pentru a răspunde presiunii COVID-19 pe secţiile de ATI şi pentru că se apropiau alegerile parlamentare în decembrie, în 27 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a intervenit direct pentru a vorbi despre paturile ATI şi a făcut o şedinţă specială în acest scop la Cotroceni cu experţi în domeniu şi directori de spitale.
Două săptămâni mai târziu, în spitalul judeţean Piatra Neamţ izbucnea un incendiu în secţia ATI.
Preşedintele a convocat o zi mai târziu o întâlnire cu experţii în domeniu pe tema echipamentelor din spitale. Soluţiile însă nu numai că nu au fost publicate niciodată, dar nici nu au fost implementate.
După incendiul de la Piatra-Neamţ, Ministerul Sănătăţii a dispus controale în secţiile de ATI ale mai multor spitale, care au scos la iveală lipsuri majore, care pun în pericol siguranţa actului medical, a pacienţilor şi a medicilor.
Astfel, au fost raportate aproape 2.000 de probleme doar în domeniul apărării împotriva incendiilor, de la funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu, lipsa asigurării condiţiilor pentru a limita răspândirea focului şi a fumului în interiorul construcţiilor, la faptul că nu există instalaţii de detecţie a incendiilor.
După tragedia din 29 ianuarie de la Spitalul Matei Balş din Bucureşti, unde au murit 20 de pacienţi, cel mai mare număr de la Colectiv încoace, preşedintele Iohannis a ieşit public să ceară reforme. Cu două luni înainte, chiar el a aflat de la specialişti în urma întâlnirii organizate de preşedinte care sunt problemele şi ce trebuie făcut.
La 1 octombrie a izbucnit un nou incendiu la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. A fost activat planul roşu de intervenţie. 113 pacienţi erau internaţi în Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, din care 10 în ATI. Bilanţul deceselor a ajuns la şapte, deşi bâlbâielile autorităţilor au indicat iniţial nouă morţi.
Iar sistemul de sănătate este pus la încercare de un număr mare de infectări zilnice, peste 10.000, şi de pacienţi care ajung în spitale cu forme grave şi au nevoie de îngrijire în ATI. Totuşi, autorităţile nu învaţă nimic, nu pun în practică măsuri concrete şi de impact astfel încât spitalele să nu se mai transforme în capcane pentru pacienţi.
Cazurile Piatra Neamț, Matei Balș și Constanța au arătat că infecțiile nosocomiale care bântuie spitalele românești, despre care s-a vorbit atât de insistent în ultimii ani, nu sunt nici pe departe singurul pericol care pândește în spitalele vechi de 40, 50 de ani sau chiar de peste un secol.
Dacă un spital nu mai poate fi conceput acum fără tomograf, RMN, electrocautere în sălile de operație, aparate electrice pentru susținerea funcțiilor vitale în secțiile ATI, instalații de climatizare sau aer condiționat, la momentul construcției acestor clădiri, standardele erau cu totul altele.
Infrastructura și instalațiile spitalelor, construite acum 50, 60, 70 de ani sau mai mult, nu fac față în contextul creșterii presiunii pe spitale, mai ales când se vorbește despre creșterea numărului de paturi ATI, invocată aproape zilnic de autorități în pandemie.
Într-un moment în care autoritățile promit aproape zilnic creșterea numărului de paturi de Terapie Intensivă, pe fondul pandemiei de coronavirus, acest lucru este practic imposibil în spitalele vechi.
Între timp, prevenirea incendiilor în spitalele din România rămâne doar în declarații. Multe unități spitalicești sau clădiri ale acestora nu au nici măcar hidranți, iar de instalații de detecție a incendiilor nici nu poate fi vorba.
Căile de evacuare în caz de incendiu, dar și condițiile de evacuare a pacienților nu sunt asigurate.
Incendiile precedente soldate cu morţi în spitale din România, un stat membru UE, provoacă îngrijorări majore cu privire la infrastructura spitalicească îmbătrânită a ţării.
România are una dintre cele mai puţin dezvoltate infrastructuri în domeniul sănătăţii din UE, cu trei spitale construite în ultimii 30 de ani și cu medici care au emigrat.
În ultimii 30 de ani, spitalele construite de statul român pot fi numărate pe degetele de la o mână.
Până la inaugurarea Spitalului Municipal din Fălticeni, cel mai nou spital construit de la zero de statul român era Spitalul Orășenesc din Mioveni, inaugurat în anul 2019. Un an mai târziu însă, în 2020, spitalul nu putea funcționa din cauză că, odată cu venirea pandemiei, nu a primit suficienți bani pentru a face angajări.
Spre deosebire însă de spitalul din Fălticeni, construcția celui din Mioveni a durat 3 ani și jumătate.
În România, construcția de noi spitale de stat a fost o raritate în ultimii 30 de ani: Spitalul de Copii Gomoiu din București sau Institutul Regional de Oncologie din Iași sunt printre excepții.
Avem nevoie de spitale noi. Dar fără o infrastructură medicală și socială complementară spitalelor și fără regândirea modului de finanțare, funcționare și utilizare a lor, construirea de spitale noi e un efort insuficient.
Sute de mii de români sunt internați anual în spitale fără să treacă pe la medicul de familie sau să fie consultați în regim ambulatoriu. Spitalul este adesea învechit și depășit tehnic, fără suficienți angajați, supraîncărcat.
Doar 189 de clădiri în care se desfășoară acte medicale au fost construite după 1990, adică mai puțin de 10% din total, potrivit unei baze de date întocmite de INSP. În plus, cel puțin o clădire din zece este în clasa 1 de risc seismic, ceea ce înseamnă avarii grave sau colaps, în cazul unui cutremur puternic.
Însă în sistemul public, infrastructura spitalicească e constituită, în mare parte, din clădiri mai vechi de 30 de ani, care nu mai corespund nevoilor de azi. După 1990, înnoirea infrastructurii a constat în extinderi și atașamente ambulatorii, corpuri și pavilioane noi.
În sistemul de sănătate, de treizeci de ani am avut anul și ministrul. Legile sănătății au fost nu de puține ori adoptate la pachet prin asumarea răspunderii ministeriale. În virtutea faptului că o treime din medicii români au emigrat și lucrează în străinătate (numai în Franța și Germania sunt peste 9.000) era nevoie, de mulți ani, de o reformare a sistemului.
Nici un guvern nu a pus pe primul loc această necesitate. Investițiile în modernizarea spitalelor și în dotarea cu aparatură performantă ar putea să mai scadă presiunea asupra sistemului, în condițiile în care bugetul public cheltuie în prezent 80% numai pe salarii. Același rezultat l-ar putea avea și promovarea rezidenților, care nu au loc de seniorii bisturiului.
De altfel, listele de așteptare, lipsa de respect din partea superiorilor și condițiile precare din spitale i-au făcut pe mulți medici români să emigreze.
Politizarea lumii medicale a făcut ca o instituție să fie asimilată funcției. De pildă, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) sunt conduse de afiliați politic, deși legea prevede ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs. Pe de altă parte, aproape jumătate din directorii executivi ai DSP-urilor nu au pregătire medicală, iar dintre aceștia cei mai mulți sunt juriști sau ingineri.
România se situează pe primul loc în UE la fraudarea fondurilor europene, conform Oficiului European de Luptă Anti-fraudă (OLAF), și e greu de crezut că vătafii sistemului de sănătate au stat și stau cu mâinile-n sân
Dacă statul își gestiona corect resursele cu siguranță am fi avut multe spitale construite de la zero în ultimii 30 de ani.
Nu există răspunsuri