Lipsa forței de muncă
Stimate domnule președinte,
Stimați colegi, declarația mea politică se numește “Lipsa forței de muncă” și vizează un subiect extrem de important.
Lipsa forței de muncă se îndreaptă spre nivelul de dinainte de pandemie, pierderile companiilor din cauza penuriei de forță de muncă se ridică la miliarde de euro, unele companii pot intra în insolvență din cauza penalităților pe care trebuie să le plătească pentru nerespectarea contractelor.
Lipsa forței de muncă poate duce la scăderea ritmului de creștere al afacerii, la întârzierea livrării comenzilor către clienți, asumarea unor costuri mai mari cu forța de muncă existentă și a unor posibile penalități.
Chiar dacă în pandemie au fost concedieri masive, iar speranța că întoarcerea românilor acasă, din cauza crizei sanitare, va acoperi deficitul de forță de muncă se risipește când ne uităm la datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Este deficit de muncitori calificați în mai toate domeniile: electricieni, lucrători în mediu industrial, în producție, muncitori necalificați, lucrători comerciali, constructori, agenți de securitate, șoferi și confecționeri, dar și de specialiști cu studii superioare.
În IT lipsa forței de muncă este în continuare o provocare, acest domeniu se confruntă cu un deficit mare de programatori, iar companiile au în plan anul acesta să mai angajeze personal ca să facă față cerințelor de digitalizare ale clienților.
În general, pentru pozițiile de mijloc din fiecare domeniu, unde e nevoie de studii superioare și de mai multă specializare, există un mare deficit în piață, acesta se poate adânci și din cauza salariilor, acestea fiind momentan în România la extreme, între cele din retail și cele din IT.
Lipsa de meseriași din România, din cauza lipsei de școli profesionale, a devenit o provocare pentru piața muncii. Desființarea acestora, în 2009, la decizia ministrul Educației de atunci, pe motiv că nu erau tineri să învețe o meserie are repercusiuni pe termen lung. După aceea, tinerii au fost îndrumați spre liceele teoretice sau cele tehnologice, unde intrau cu medii mici. Tendința tinerilor de a evita școlile profesionale și de a merge cu orice preț la un liceu teoretic se reflectă și în rezultatele de la bacalaureat, care sunt de la an la an tot mai slabe.
În ultima perioadă însă numeroase multinaționale care dețin fabrici de componente pentru industria auto s-au aliat pentru a specializa elevii în sistemul de învățământ dual, în care tinerii au o mai mare pregătire practică, desfășurată în companii, pe parcursul celor trei ani de studii.
Pentru că firmele nu mai găsesc forță calificată de muncă, trebuie să aloce resurse pentru a forma oamenii la locul de muncă, ceea ce presupune costuri semnificative.
Românii preferă să nu muncească decât să facă asta pe salariul minim pe economie. Nivelul salariilor, beneficiile modeste, volumul de muncă și, uneori, chiar și distanța până la locul de muncă îi determină să ia decizia de a nu se angaja.
Specializarea tinerilor în domenii care nu se caută în piață va accentua deficitul de candidați. Pe de altă parte, o altă prăpastie s-a creat între mediul educațional din România și cerințele pieței muncii.
Deși reprezentanții mediului universitar se implică în diverse parteneriate cu agenții economici, aceste eforturi sunt uneori în zadar. Iar asta se vede în faptul că anual ies în câmpul muncii extrem de mulți tineri cu studii superioare cu alte specializări decât cele care duc lipsă acută de candidați sau chiar dacă fac studii în domenii care se caută acestea nu sunt corelate cu realitățile din business.
Tinerii din generația digitală vor pune un accent din ce în ce mai mare pe ce le oferă un job, pe flexibilitate, pe oportunitatea de a lucra oriunde, precum și pe managerul lor direct și echipa din care vor face parte.
Guvernul trebuie să intervină cu reforme și investiții în domenii, precum: transport, mediu, schimbările climatice, energie, eficiență energetică, tranziție verde, turism, agricultură, educație, sănătate, mediu de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare.
Nu există răspunsuri