Nagy Vasile – declarație politică – Aderarea României la Spaţiul Schengen.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, declaraţia mea politică se numeşte ” Aderarea României la Spaţiul Schengen!” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați – 

Statele membre Schengen au eliminat controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen.

Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995.

Spațiul Schengen reunește 26 de țări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE. Din această zonă fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE.

Bucureștiul a rămas în afara spațiului de liberă circulație, deși toate guvernele de după aderarea la UE din 2007 au promis că vor realiza și intrarea în spațiul de liberă circulație.

Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene și este unul dintre pilonii proiectului European, normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei.

Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.

Gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deși această cifră a scăzut la 125 100 în 2020, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe și să reacționeze mai eficient la cererile de azil.

Aceste provocări au generat evoluții considerabile în politica de gestionare a frontierelor, cum ar fi crearea de instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

Printr-o rezoluție adoptată în iulie 2021, Parlamentul a aprobat bugetul reînnoit al Fondului pentru azil, migrație și integrare 2021-2027, acesta urmând să crească până la 9,88 miliarde EUR.

Noul fond va contribui la consolidarea politicii comune de azil, la dezvoltarea migrației legale, conforme cu nevoile statelor membre, va sprijini integrarea unor cetățeni provenind din state terțe și va contribui la lupta împotriva migrației ilegale. Este de așteptat ca fondul să stimuleze statele membre, să împartă responsabilitatea găzduirii refugiaților și solicitanților de azil într-un mod mai echitabil.

Fondul va funcționa în coordonare cu noul Fond pentru securitate internă (FSI), care se axează pe combaterea amenințărilor transfrontaliere, cum sunt terorismul, crima organizată și criminalitatea cibernetică. FSI a fost aprobat tot în iulie 2021 cu un buget de 1,9 miliarde EUR.

Pentru a opri – înainte de a ajunge în UE- infractorii, teroriștii sau oricine alte persoane care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificați în viitor înainte de a ajunge în UE cu sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (Etias). Aceste controale ar putea începe deja în 2022.

În paralel, deputații europeni au aprobat planuri de a acorda Agenției de Frontieră și Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră până în 2027, pentru a spori securitatea Europei.

Creșterea fluxurilor migratoare înregistrate în UE în 2015 și preocupările sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activitățile teroriste și infracționale grave de natură transfrontalieră, au afectat funcționarea regulilor Schengen, lucru care a dus la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre.

Izbucnirea Covid-19 în 2020 a împins la rândul ei câteva state să reintroducă controlul intern la frontiere, pentru a încerca limitarea răspândirii virusului.

Printr-o rezoluție din 17 aprilie 2020, Parlamentul a îndemnat statele membre să adopte numai măsuri absolut necesare și proporționale atunci când introduc sau prelungesc controalele la frontierele interne, subliniind nevoia de a se reveni la o zonă Schengen complet funcțională.

Reprezentanții Comisiei Europene au anunțat la începutul lunii iunie că ar dori România în Schengen.

Rămâne și ca România să demonstreze că este pregătită să mute frontiera Schengen de la granița de vest la est, pe Prut.

Noua strategie anunțată de Comisia Europeană vine să sprijine România, Bulgaria, Cipru și Croația să intre în zona de liberă circulație.

Înfrângerile tot mai frecvente în fața grupărilor infracționale transfrontaliere reprezintă motivul principal pentru care state ca Franța și Olanda ar vota, la un ipotetic vot de mâine, împotriva intrării României în Schengen.

Migrația și mai ușoară a grupărilor infracționale este marea temere a statelor Schengen atunci când vine vorba de extinderea până la granița de est a României a acestei zone.

Portul Constanța va deveni cel mai important din partea de est a zonei Schengen, în condițiile în care portul are un singur scaner de generație veche, iar deseori nici acesta nu funcționează.

Dacă autoritățile par în continuare nepregătite să profite de bunele intenții ale Comisiei Europene, rețelele infracționale sunt gata de startul aderării la Spațiul Schengen.

Comisia Europeană a trimis în data de 3 iunie Parlamentului European şi Consiliului UE un document privind strategia de reformare a Spațiului Schengen. Actul propune măsuri de optimizare a managementului frontierelor externe și finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei, Croației și Ciprului.

Restabilirea Spațiului Schengen fără controale la frontierele interne este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European și de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcționării normale a Spațiului Schengen.

Acest spațiu reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre și între cetățeni.

 În ultimul an, aproape fiecare cetățean european a fost nevoit să aștepte la graniță atunci când trecea dintr-un stat în altul din cauza restricțiilor impuse de fiecare stat, așa cum fac românii când trec în Ungaria. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele  luni pentru toți cetățenii Uniunii Europene, s-a întâmplat pentru cetățenii din România și Bulgaria în ultimii 12 ani.

În urma documentului prezentat la începutul lunii iunie, acum Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru Revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen.

De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen și evaluări privind modul în care a fost gestionată situația provocată de pandemie la nivelul circulației în spațiul comunitar. În plus, va fi prezentat un plan pentru situații de urgență și va fi propus un instrument de urgență destinat pieței unice.

Pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, Bruxelles cere Bucureștiului să îndeplinească, printre multe altele, următoarele obiective:

  1. crearea cadrului legislativ în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne și în vederea întăririi controlului la noile frontiere externe;
  2. întărirea legislației ce privește lupta împotriva criminalității transfrontaliere;
  3. dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperării judiciare în materie penală;
  4. asigurarea cadrului legislativ și a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul substanțelor stupefiante și psihotrope;
  5. relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontieră internă, în contextul ridicării controlului specific la acest tip de frontieră a Uniunii Europene;
  6. crearea și dezvoltarea capacității instituționale a structurilor cu atribuții în gestionarea Registrului Central de Investigații și Cercetare în domeniul drogurilor și al infracțiunilor conexe;
  7. organizarea activității în porturi și aeroporturi conform normelor Schengen;
  8. introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie și punerea în circulație a documentelor care atestă rezidența în conformitate cu standardele Uniunii Europene;

Este necesară crearea de instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

România este ultimul hotar al Uniunii Europene în Est. Granița cu statele non-UE se întinde pe 2.070 de kilometri – 649,4 de kilometri de frontieră cu Ucraina, 681,3 de kilometri de frontieră cu Republica Moldova, 546,4 de kilometri de frontieră cu Serbia.

Coasta românească a Mării Negre are aproape 200 de kilometri, mai exact este vorba de 192,5 km. Această graniță de 2.070 va deveni frontieră Schengen, dacă România va adera vreodată la această zonă.

Pentru a opri circulația grupărilor mafiote și exportul criminalității, Comisia Europeană a stabilit deja o strategie prin care granițele României ar urma să fie controlate și de la Bruxelles, nu doar de la București.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]
Către: Domnul Sorin Mihai Câmpeanu, Ministrul Educației Adresată de către: Evdochia Aelenei Circumscripția electorală: Nr. 14, Constanța Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Ședința Senatului din: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Clarificări cu privire la măsuri de prevenirea abandonului școlar Domnule Ministru, Proiectul „România Educată” a început […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Andrei HANGAN Circumscripţia electorală: nr. 9 – Brăila Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Protejarea arborilor remarcabili Stimate domnule Ministru, România nu are, până la acest moment, o legislație […]