Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: „Caracatița politică de la Curtea de Conturi își propune să restrângă puterea de acțiune a instituției”

Curtea de Conturi a României a devenit în ultimii ani o enclavă politică pesedistă condusă cu mână de fier și dictate politice din Kiseleff 10 de la sediul PSD. O instituție esențială a statului român a fost infestată de cozile de topor politice care în loc să lase profesioniștii să își facă treaba, încearcă să deturneze activitatea Curții.

Ceea ce se întâmplă în aceste zile chiar sub ochii noștri la Curtea de Conturi reprezintă cea mai vie dovadă a impactului năucitor pe care politicul îl poate avea asupra unei instituții de bază. Auditorii publici externi sunt siderați de modul în care Președintele Curții de Conturi, domnul Busuioc, încearcă să deturneze activitatea acesteia. Sub masca unei digitalizări a activității Curții, prin introducerea unui soft de urmărire a fluxurilor de informații și de arhivare a actelor, domnul Busuioc schimbă regulamentul de organizare și desfășurare a activităților specifice, lăsând în derizoriu rezolvarea petițiilor de la români, a autosesizării din presă a auditorilor și alegerea unor elemente de auditat pe baza experienței și a raționamentului profesional al acestora. Această schimbare înseamnă că auditorii vor fi nevoiți să acționeze doar pe baza unor algoritmi statistici, fără a mai avea posibilitatea de a se baza pe experiența lor și pe gândirea lor așa cum le dictează legea și standardele internaționale de audit. Acest lucru va face ca auditorii să devină niște roboți care vor acționa doar pe placul politicului, fără a mai putea sesiza și indrepta abaterile de la legalitate văzute în misiunile lor, așteptând introducerea în misiuni separate (de audit financiar, de control sau de misiune de audit al performanței) a acestor probleme ale instituțiilor apărute în desfășurarea activității lor. Acest fapt tergiversează și mai mult rezolvarea acestora cu impact de reducere semnificativă a efectelor activității Curții de Conturi în viața cetățeanului de rând, dar mai ales în efectele unei guvernări neconforme.

De asemenea, se lucrează de zor la schimbarea Legii Curții de Conturi 94/1992, singura lege bună care a mai rămas în picioare, lucru afirmat chiar de specialiștii din cadrul instituției, cu obiective clare și noțiuni de control al patrimoniului și banului public. Această lege trebuie protejată, deoarece schimbarea ei ar însemna că auditorii vor fi nevoiți să acționeze doar ca niște roboți conduși de algoritmi statistici, la comanda politicului. Cu alte cuvinte, Curtea de Conturi ar fi dependentă de activitatea Guvernului pentru a exista și nicidecum aceasta să fie obligată a fi auditată de Curtea de Conturi în calitatea ei de instituție constituțională. Asta înseamnă să pui căruța înaintea cailor – ceea ce se și întâmplă chiar acum în Curtea de Conturi.

Prin noile reguli pe care gașca domnului Busuioc le pregătește, se urmărește ca în cazul unei misiuni de audit financiar să se ofere spre auditare un eșantion – reprezentativ valoric, dar foarte posibil fără probleme – care să arate că totul e în regulă, neținându-se seama de adevăratele probleme economice și patrimoniale cu care se confruntă de fapt instituția respectivă. Toate aceste în timpi foarte scurți – spre evidentul insucces al misiunii și spre descurajarea auditorilor de a „se complica” și cu problemele evidente care trebuie sesizate, dar care nu apar în eșantion. De exemplu averea țării: munții, pădurile, terenurile lăsate la îndemâna comisiilor locale de fond funciar pentru reconstituirea drepturilor de proprietate celor îndreptățiți potrivit legilor fondului funciar, apele de orice fel, resursele minerale de orice fel, patrimoniile publice și private ale statului și unităților administrativ teritoriale, care nu sunt înregistrate în conturi și, prin urmare, în situațiile financiare ale statului sau UAT- urilor respective, nu pot fi eșantionate statistic ele nefiind exprimate valoric în scripte. Practic, nu există din punct de vedere financiar. Acestea sunt în exclusivitate apanajul politicului, fiind generatoare de bani prin exploatarea lor și, deci, finanțatoare de acțiuni. Bunul mers al acestora aduce valoare și nu invers.

De ce s-a ajuns în această situație? Pentru că în concepția președintelui Curții de Conturi, controalele efectuate de auditori în perioada anterioară erau de tip sovietic, nu făceau auditurile conform standardelor, așa că spune el că au luat măsuri să intre în normalitate. Subordonații politici ai președintelui Curții de Conturi încearcă să reinventeze termeni din activitatea auditorilor, în vreme ce munca celor din urmă este aruncată la coșul de gunoi în bătaie de joc de către conducerea politică a instituției. Sacrificiile făcute de angajații corecți și non-politici din Curtea de Conturi nu mai contează. În timp ce conducerea Curții se lăfăia în bunăstare și își băteau joc de lege și de viitorul țării până la urmă, angajații din instituție depuneau stres și efort pentru a-și desfășura activitatea, chiar dacă sunt plătiți de statul român la gradul 3 pe o scară de la 1 la 12, nemaiputând să își practice meseria niciunde altundeva în Romania din cauza incompatibilităților și a conflictelor de interese de care sunt ținuți de statut.

Curtea de Conturi a României, la fel ca multe alte instituții, ar beneficia dacă ar fi o autoritate autonomă, condusă de adevărați experți care știu și înțeleg ce înseamnă auditul public, nu care sunt impuși din pix de conducerea de partid. Curtea de Conturi trebuie să fie o instituție condusă de oameni profesioniști, de elită, care să nu fie manevrați în funcție de interesele politice. În acest sens, legislația în privința Curții de Conturi trebuie modificată pentru a se pune capăt caracatiței politice.

One response

  1. Nu spui noutați .Astept momentul când AUR va deveni decident in politica românească pentru că nebănuit de multe or trebui schimbate .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]
Au trecut mai bine de 15 ore de când s-au închis urnele, iar Biroul Electoral Central refuză să publice rezultate parțiale oficiale. Între timp, sunt răspândite date neverificate, care induc intenționat lumea în eroare. Pe site-uri specializate sunt încărcate procese verbale neverificate, fără să se fi […]
Georgiana Teodorescu, candidat AUR, a prezentat duminică, 9 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la sediul din Alianței pentru Unirea Românilor, noi informații privitoare la fraudele electorale care se află astăzi în desfășurare. ”Prima și cea mai gravă despre care am aflat recent și […]