Lucian Mușat – Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale și a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată.

Către Biroul Permanent al Senatului

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale și a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

În numele inițiatorilor,

Deputații A.U.R. Lucian MUȘAT, Dumitrina MITREA, Ionel GHEORGHE,

Bogdan Mihai NEGOESCU, Tilea DUMITRU, Dorel VULPOIU

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

România se confruntă cu o realitate dramatică în domeniul protecției victimelor de violență domestică și a persoanelor protejate prin ordine de protecție. Sistemul actual de protecție prin monitorizare electronică, deși reprezintă un progres semnificativ față de măsurile tradiționale, prezintă limite evidente în capacitatea sa de a preveni efectiv agresiunile asupra victimelor.

Sistemul de monitorizare electronică implementat prin Legea 146/2021 funcționează pe principiul reactiv, generând alerte doar atunci când agresorul se apropie de victimă sub distanța prestabilită. Această abordare, deși utilă pentru documentarea încălcărilor și pentru intervenția forțelor de ordine, nu oferă victimei instrumentele necesare pentru a evita contactul cu agresorul prin adoptarea unor măsuri preventive personale.

Insuficiențele legislative actuale se manifestă prin imposibilitatea victimei de a cunoaște aproximativ unde se află agresorul pentru a putea evita zonele respective, prin lipsa instrumentelor juridice care să permită instanței să dispună măsuri de protecție mai eficiente în cazurile de risc major și prin absența unei abordări proactive în protecția victimelor care să le permită acestora să adopte comportamente preventive informate.

Experiența aplicării Legii 146/2021 a demonstrat că victimele și-ar dori informații despre localizarea agresorului pentru a putea evita întâlnirile întâmplătoare care pot degenera în agresiuni. Această cerință legitimă rămâne neacoperită de reglementarea actuală, care limitează funcționalitatea sistemului de monitorizare exclusiv la generarea de alerte în situații de proximitate imediată.

Principalele deficiențe identificate în sistemul actual constau în caracterul exclusiv reactiv al măsurilor de protecție, în imposibilitatea victimei de a adopta măsuri preventive informate pentru evitarea contactului cu agresorul, în utilizarea subdimensionată a potențialului tehnologic al dispozitivelor de monitorizare electronică și în lipsa unor instrumente juridice care să permită instanței să adapteze nivelul de protecție la gravitatea specifică a fiecărui caz.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principiul constituțional fundamental al protecției efective a drepturilor și libertăților cetățenilor, care impune statului obligația pozitivă de a organiza sisteme eficiente de protecție a victimelor. Principiul proporționalității măsurilor de protecție obligă la adaptarea instrumentelor juridice la nivelul real de risc și la circumstanțele concrete ale fiecărui caz.

Principiul prevenirii eficiente a violenței domestice impune adoptarea unor măsuri care să nu se limiteze la sancționarea faptelor deja comise, ci să ofere instrumente reale de prevenire a agresiunilor viitoare. Principiul respectării demnității victimei presupune recunoașterea dreptului acesteia de a fi informată în mod adecvat pentru a putea lua decizii autonome de protecție personală.

Finalitatea acestei reglementări constă în transformarea sistemului de monitorizare electronică dintr-un instrument exclusiv reactiv într-un sistem mixt care să combine alerta în situații de proximitate cu informarea preventivă a victimei pentru evitarea contactului. Măsura propusă urmărește să creeze un echilibru între dreptul agresorului la viață privată și dreptul fundamental al victimei la securitate și la protecție eficientă din partea statului.

Elementele de noutate introduse de această reglementare constau în instituirea conceptului de informații de localizare aproximativă care să ofere victimei o imagine generală asupra amplasării agresorului fără a compromite viața privată a acestuia prin furnizarea de coordonate exacte, în recunoașterea competenței exclusive a instanței de a dispune această măsură suplimentară în raport de circumstanțele concrete ale cazului și în implementarea unei abordări proactive în protecția victimelor care să le permită adoptarea de comportamente preventive informate.

Reglementarea introduce în sistemul juridic român conceptul de protecție preventivă informată, prin care victima primește instrumente reale pentru a evita contactul cu agresorul fără a afecta în mod disproporționat exercitarea drepturilor acestuia. Această abordare reprezintă o evoluție naturală a sistemului de protecție care răspunde atât cerințelor practice ale victimelor, cât și obligației constituționale a statului de a asigura protecție eficientă.

Fundamentarea științifică și documentară

Studiile internaționale asupra eficacității sistemelor de monitorizare electronică în prevenirea violenței domestice confirmă că informarea victimei asupra localizării aproximative a agresorului reduce semnificativ incidența contactelor nedorite și a escaladării conflictelor. Victimele care au acces la informații despre amplasarea agresorului adoptă comportamente mai prudente și evită în proporție mai mare situațiile potențial periculoase.

Cercetările în domeniul psihologiei victimelor violenței domestice evidențiază că sentimentul de control și capacitatea de a anticipa potențialele pericole contribuie substanțial la procesul de recuperare psihologică și la reducerea traumatismului secundar. Lipsa informațiilor despre localizarea agresorului generează un sentiment constant de vulnerabilitate și impredictibilitate care afectează grav calitatea vieții victimei.

Sistemele mixte de monitorizare, combinând alertele reactive cu informarea preventivă, ar înregistra rate mai scăzute de reincidență în violența domestică și niveluri mai mari de satisfacție a victimelor față de eficiența protecției oferite de stat.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Adoptarea și implementarea prezentei propuneri legislative va genera efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin reducerea costurilor sociale generate de violența domestică și prin îmbunătățirea eficienței sistemului de protecție a victimelor. Reducerea numărului de agresiuni prin măsuri preventive va diminua presiunea asupra sistemului sanitar de urgență și va reduce costurile asociate cu tratamentul victimelor violenței domestice.

Efectele macroeconomice pozitive vor include reducerea cheltuielilor publice cu intervenția forțelor de ordine în situații de urgență, diminuarea costurilor sistemului judiciar prin reducerea numărului de procese penale pentru încălcarea ordinelor de protecție și scăderea cheltuielilor cu serviciile sociale pentru victimele traumatizate. Aceste economii vor permite realocarea resurselor către programe preventive și de reabilitare mai eficiente.

Măsura va contribui la îmbunătățirea climatului de securitate socială, ceea ce are efecte pozitive asupra productivității economice generale prin reducerea absențelor de la locul de muncă determinate de violența domestică și prin îmbunătățirea stării psihologice a unei categorii semnificative de cetățeni afectați de acest fenomen.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noua reglementare va stimula dezvoltarea sectorului tehnologic specializat în soluții de monitorizare și protecție personală, creând oportunități pentru companiile românești să dezvolte și să exporte tehnologii avansate în acest domeniu.

Beneficiile pentru mediul de afaceri includ stimularea inovației în domeniul tehnologiilor de securitate personală, crearea unor noi locuri de muncă în sectoarele de înaltă tehnologie și consolidarea poziției României ca furnizor de soluții tehnologice avansate pentru protecția victimelor violenței domestice la nivel european.

Sectorul de cercetare și dezvoltare va beneficia de oportunități de colaborare cu instituțiile publice pentru îmbunătățirea continuă a sistemelor de monitorizare și pentru dezvoltarea de soluții inovatoare care să maximizeze protecția victimelor în respectarea principiilor de proporționalitate.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va răspunde unei nevoi fundamentale a victimelor violenței domestice de a avea control asupra propriei siguranțe prin accesul la informații care să le permită adoptarea unor decizii informate de protecție. Măsura va contribui la consolidarea încrederii victimelor în capacitatea statului de a le oferi protecție eficientă și adaptată la nevoile lor specifice.

Efectele sociale pozitive vor include îmbunătățirea semnificativă a calității vieții victimelor prin reducerea sentimentului de vulnerabilitate constantă, consolidarea procesului de recuperare psihologică prin oferirea unui sentiment de control și predictibilitate, și diminuarea izolării sociale a victimelor care vor putea participa mai activ la viața comunitară știind că pot evita contactul cu agresorii.

Introducerea acestui instrument va demonstra că sistemul juridic român evoluează pentru a răspunde nevoilor reale ale victimelor și nu se limitează la aplicarea de sancțiuni formale, contribuind astfel la consolidarea încrederii publice în eficiența justiției și în capacitatea statului de a proteja cetățenii vulnerabili.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă va avea un impact neutru asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu demonstrează un raport extrem de favorabil între costurile minime de implementare și beneficiile sociale și economice substanțiale generate de măsura propusă. Costurile implementării sunt reduse și constau în adaptarea software-ului dispozitivelor existente, instruirea personalului și informarea victimelor despre noile funcționalități disponibile.

Beneficiile sociale directe includ protecția mai eficientă a victimelor, reducerea traumatismului psihologic asociat cu impredictibilitatea contactului cu agresorul, și îmbunătățirea substanțială a calității vieții unei categorii vulnerabile de cetățeni. Beneficiile economice indirecte constau în reducerea costurilor sociale generate de violența domestică și în eficientizarea utilizării resurselor publice destinate protecției victimelor.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt (anul curent)

Pentru anul curent, implementarea prezentei propuneri legislative va genera un impact financiar minim asupra bugetului general consolidat, deoarece măsura utilizează în principal infrastructura tehnologică și organizațională existentă, necesitând doar adaptări software și instruirea personalului.

Costurile directe estimate pentru primul an includ adaptarea dispozitivelor de monitorizare existente pentru generarea informațiilor de localizare aproximativă, instruirea personalului din cadrul organelor de supraveghere și informarea victimelor despre noile posibilități de protecție. Aceste costuri se încadrează în bugetele de funcționare ale instituțiilor implicate și nu necesită alocări bugetare suplimentare semnificative.

Beneficiile financiare indirecte vor include reducerea costurilor cu intervențiile de urgență ale forțelor de ordine, diminuarea cheltuielilor cu tratamentul medical de urgență al victimelor agresiunilor și scăderea costurilor procedurale în dosarele de încălcare a ordinelor de protecție prin reducerea numărului de incidente.

Impactul pe termen lung (5 ani)

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar confirmă caracterul economic favorabil al măsurii propuse prin economiile generate în sistemul de sănătate, în sistemul judiciar și în serviciile sociale destinate victimelor violenței domestice. Se estimează o reducere graduală dar constantă a costurilor sociale asociate cu violența domestică prin îmbunătățirea eficacității măsurilor preventive.

Pe termen lung, investiția minimă în adaptarea sistemului de monitorizare se va amortiza prin economiile realizate în gestionarea consecințelor violenței domestice. Reducerea numărului de agresiuni va genera economii substanțiale în bugetele ministerelor de resort și va permite realocarea resurselor către programe preventive și educaționale mai eficiente.

Beneficiile pe termen lung includ consolidarea unui model sustenabil de protecție a victimelor care valorifică optim investițiile tehnologice realizate și contribuie la reducerea costurilor sociale pe termen lung prin prevenirea efectivă a violenței domestice.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Adoptarea prezentei propuneri legislative va modifica Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică prin introducerea conceptului de informații de localizare aproximativă și prin reglementarea accesului victimei la aceste informații în condiții strict determinate de instanță. De asemenea, se va completa Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice prin includerea acestei noi măsuri în catalogul instrumentelor de protecție disponibile.

Principalele modificări constau în definirea cadrului juridic pentru transmiterea informațiilor de localizare aproximativă către victimă, în stabilirea competenței exclusive a instanței de a dispune această măsură în raport de circumstanțele concrete ale cazului, și în reglementarea modalităților tehnice de implementare care să respecte principiul proporționalității.

Noua reglementare se integrează coerent în sistemul juridic național prin completarea cadrului existent de protecție a victimelor cu instrumente moderne care să răspundă principiilor constituționale ale protecției efective a drepturilor fundamentale și ale proporționalității măsurilor restrictive.

Compatibilitatea cu reglementările comunitare

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu legislația europeană în domeniul protecției victimelor violenței domestice și al respectării drepturilor fundamentale.

Reglementarea respectă dreptul la respectarea vieții private și familiale, prin asigurarea unui echilibru adecvat între drepturile agresorului și necesitatea protecției victimei.

Măsurile propuse sunt conforme cu Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și contribuie la îndeplinirea obligațiilor internaționale ale României în domeniul protecției victimelor violenței de gen.

Jurisprudența relevantă

Jurisprudența națională a instanțelor române a evidențiat necesitatea unor instrumente juridice mai flexibile care să permită adaptarea măsurilor de protecție la specificul fiecărui caz. Propunerea legislativă răspunde acestor cerințe prin oferirea instanței a unui instrument suplimentar de protecție care poate fi aplicat în mod diferențiat în funcție de circumstanțele concrete.

V. CONSULTĂRILE DERULATE

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați specialiști în drept penal, în drepturile omului și în violența domestică și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale active în protecția victimelor violenței domestice.

Consultările s-au desfășurat prin organizarea de întâlniri de lucru cu specialiștii în domeniu, prin analizarea rapoartelor organizațiilor neguvernamentale privind eficiența sistemului actual de protecție și prin dialogul direct cu victimele violenței domestice pentru înțelegerea nevoilor reale de protecție.

Esența recomandărilor primite

Principalele recomandări formulate în cadrul consultărilor au vizat necesitatea menținerii caracterului aproximativ al informațiilor de localizare pentru a respecta principiul proporționalității, asigurarea că decizia privind acordarea accesului la aceste informații rămâne în competența exclusivă a instanței pentru a evita utilizarea abuzivă, și implementarea unor măsuri de securitate informatică adecvate pentru protejarea datelor transmise.

Toate aceste recomandări au fost preluate în varianta finală a propunerii, urmând ca ele să fie detaliate prin actele normative de aplicare care vor stabili procedurile concrete de implementare și măsurile de securitate necesare.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza printr-o strategie comprehensivă de comunicare care va viza în special victimele violenței domestice, profesioniștii din sistemul judiciar și organizațiile specializate în protecția victimelor. Strategia va pune accent pe explicarea clară a beneficiilor noi introduse și a modalităților concrete de accesare a acestora.

Comunicarea se va realiza prin canalele instituționale ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Afacerilor Interne, prin colaborarea cu organizațiile neguvernamentale specializate, prin organizarea de sesiuni de informare pentru profesioniștii din sistem și prin elaborarea de materiale informative adaptate nevoilor specifice ale victimelor.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include elaborarea de ghiduri practice pentru victimele violenței domestice privind accesarea și utilizarea informațiilor de localizare aproximativă, dezvoltarea unor programe de informare în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și implementarea unei campanii de sensibilizare publică privind evoluția sistemului de protecție a victimelor.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale

Nu există.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

Nu există.

Resursele umane și materiale necesare

Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative vor fi necesare adaptarea SIME pentru generarea și transmiterea informațiilor de localizare aproximativă, instruirea personalului din toate nivelurile administrației implicate în proces și elaborarea materialelor informative și educaționale pentru victimele violenței domestice.

Aceste necesități vor fi acoperite din bugetele de funcționare ale instituțiilor implicate și nu necesită alocări bugetare suplimentare semnificative, valorificând infrastructura tehnologică și organizațională existentă.

Calendarul de implementare

Prezenta propunere legislativă ar trebui adoptată în procedură de urgență din considerente fundamentale de protecție a drepturilor omului și de securitate publică. Violența domestică reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă România, iar sistemul actual de protecție, deși a reprezentat un progres semnificativ, necesită îmbunătățiri urgente pentru a răspunde eficient nevoilor victimelor.

Urgența adoptării este justificată de numărul mare de cazuri în care victimele violenței domestice continuă să fie agresate în ciuda existenței ordinelor de protecție și a monitorizării electronice, demonstrând că instrumentele actuale, deși valoroase, nu sunt suficiente pentru a asigura protecția eficientă. Fiecare zi de întârziere în adoptarea acestor măsuri poate însemna expunerea unor victime la riscuri care puteau fi evitate.

Implementarea va începe imediat după intrarea în vigoare a legii, cu respectarea termenelor prevăzute în articolul de punere în aplicare pentru adaptarea tehnică a dispozitivelor. Caracterul urgent al măsurii impune ca aceste adaptări să se realizeze în timp optim pentru a asigura operaționalizarea rapidă a noilor instrumente de protecție.

Inițiatori,

Deputații A.U.R. Lucian MUȘAT, Dumitrina MITREA, Ionel GHEORGHE,

Bogdan Mihai NEGOESCU, Tilea DUMITRU, Dorel VULPOIU

CAMERA DEPUTAȚILOR SENAT

LEGE

privind modificarea și completarea Legii 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale și a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 18 mai  2021, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 alineatul (1) litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

„f) dispozitiv electronic de supraveghere – echipament hardware și, după caz, software, apt să transmită SIME, automat şi sistematic, datele de localizare ale persoanei supravegheate, precum și informații de localizare aproximativă privind poziționarea persoanei supravegheate către persoana protejată.”

• După articolul 2 alineatul (1) litera h) se introduce o nouă literă, h¹, cu următorul cuprins:

„h¹) informații de localizare aproximativă – date procesate și afișate într-o formă agregată, fără precizie metricală sau coordonate exacte, corespunzătoare unui perimetru de aproximativ 1 kilometru față de poziția reală, transmise persoanei protejate, exclusiv în scop preventiv.”

• Articolul 3 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Dispozitivul electronic de supraveghere se foloseşte astfel încât să nu îngrădească exercitarea dreptului la viaţa privată, mai mult decât este inerent naturii şi conţinutului procesului de monitorizare electronică, ori să nu provoace intenţionat daune sau suferinţe fizice ori psihice persoanei supravegheate, altele decât cele inerente naturii şi conţinutului procesului de monitorizare electronică. Prin excepție, instanța poate decide ca, în raport de circumstanțele concrete și în vederea prevenirii unor fapte de violență sau încălcări ale ordinului de protecție, persoana protejata să poată avea acces în timp real la datele privind informațiile de localizarea aproximativă, inclusiv în lipsa unei alerte.”

• Articolul 12 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Persoanei protejate i se pune la dispoziție un dispozitiv electronic de supraveghere, destinat generării unor alerte privind apropierea sub distanța prestabilită a dispozitivului electronic de supraveghere mobil purtat de persoana supravegheată, precum și transmiterii în timp real a informațiilor de localizare aproximativă ale persoanei supravegheate în cazul în care instanța dispune această măsură.”

• Articolul 12 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Organul de supraveghere şi/sau operatorul tehnic instruiesc/instruieşte persoana protejată cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere, inclusiv privind accesarea informațiilor de localizare aproximativă, şi o informează cu privire la limitările acestora, precum şi cu privire la modul de acţiune în cazul primirii unei alerte.”

Art. II. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 15 octombrie 2029, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 38 alineatul (5) litera c) se introduce o nouă literă, d), cu următorul cuprins: 

„d) accesul victimei în timp real la informațiile de localizare aproximativă ale agresorului prin intermediul dispozitivului electronic de supraveghere, inclusiv în lipsa unei alerte.”

Art. III. – În termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare se vor adapta dispozitivele de supraveghere actuale pentru ca acestea să fie apte din punct de vedere tehnic să genereze informațiile de localizare aproximativă. În măsura în care acestea nu pot fi adaptate, atunci se vor organiza și iniția licitațiile necesare pentru achiziționarea unor dispozitive noi în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.