Adresată: Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României
De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi
Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 05.03.2024
Obiectul întrebării: Readucerea pe agenda bilaterală București-Chișinău a chestiunii de interes special vizând deblocarea procedurii de examinare și adoptare de către Parlamentul de la Chișinău a proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023 cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui bun imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română).
Stimate domnule prim-ministru,
La 6 martie 2023, de un grup de deputați[1] în frunte cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a introdus în circuitul legislativ proiectul de lege nr. 57, intitulat ”cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil”, având ca obiect transmiterea clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău, iar din anul 1926 a fostei Facultăți de Teologie din Chișinău, către Mitropolia Basarabiei, ultimul proprietar bisericesc legitim al acestui imobil confiscat abuziv de către regimul sovietic comunist de ocupație.
Potrivit informațiilor de care dispunem, ieri, Mitropolia Basarabiei i-a adresat recent Parlamentului Republicii Moldova o scrisoare prin care a cerut deblocarea procedurii legislative privind această inițiativă, menită să contribuie la vindecarea rănilor trecutului sovietic comunist și ateu.
Așa cum bine se cunoaște, proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023 a venit să concretizeze o promisiune făcută de către domnul Igor Grosu Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la 19 ianuarie 2023, în prezența premierului de atunci al României, domnul Nicolae Ciucă, și a președintelui Camerei Deputaților, adică a dumneavoastră, actualul prim-ministru al României.
Referindu-se la acest proiect de lege, doamna Maia Sandu, Președinte al Republicii Moldova, a ținut să arate că ”relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”. Menirea acestei afirmații era să sublinieze la cel mai înalt nivel politic că și Republica Moldova trebuie să facă un gest de minimă bunăvoință, după ce Bucureștiul a aprobat acordarea către Chișinău a unei donații de 100 de milioane de euro și după ce anterior mai fuseseră donate alte 100 de milioane de euro, pe lângă creditul de 150 de milioane de euro acordat în condiții avantajoase.
Observăm, împreună cu Mitropolia Basarabiei, că proiectul de lege a fost transmis spre avizare, conform procedurilor în vigoare: 1. Guvernului Republicii Moldova, 2. Centrului Național Anticorupție, 3. Comisiei administrare publică și dezvoltare regională, 4. Comisiei agricultură și industrie alimentară, 5. Comisiei de control al finanțelor public, 6. Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, 7. Comisiei juridice, numiri și imunități, 8. Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde, 9. Comisiei pentru politică externă și integrare europeană, 10. Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, 11. Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, 12. Direcției juridice a Parlamentului.
De asemenea, proiectul a fost trimis pentru raport comisiilor sesizate în fond: 1. Comisia pentru economie, buget și finanțe și 2. Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Mâine se va împlini un an de zile de la introducerea proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023[2]. Constatăm cu îngrijorare că procedura trenează, fiind transmise doar 3 avize din 12 solicitate, iar cele două comisii parlamentare sesizate în fond nu au purces la examinarea proiectului de lege în întocmirea Rapoartelor distincte sau a unui Raport comun.
Potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, termenul legal pentru examinarea proiectului de lege în comisiile parlamentare și de către factorii guvernamentali, în vederea avizării, este de maximum 30 de zile, termen care a expirat în acest caz concret la 6 aprilie 2023, fiind astfel depășit de 12 ori.
Potrivit prevederilor aceluiași Regulament, termenul pentru întocmirea, aprobarea și depunerea unui Raport de către Comisiile parlamentare sesizate în fond este de maximum 60 de zile, ceea ce arată că, în acest caz concret, termenul a fost depășit de 6 ori.
Singurele entități care au depus avize în Parlament sunt Centrul Național Anticorupție, Comisia pentru agricultură și industrie alimentară și Direcția juridică a Parlamentului.
Guvernul Republicii Moldova, precum și celelalte 9 Comisii permanente ale Parlamentului, toate dominate numeric de reprezentanți ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), au omis să prezinte avizele solicitate. Constatăm astfel că, spre profundul regret al Mitropoliei Basarabiei, procedura legislativă privind proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023 este practic blocată de un an de zile.
În prezent clădirea vizată de proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023 se află în proprietatea statului Republica Moldova, succesorul local și în parte al fostei URSS, și este utilizată PARȚIAL de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, această instituție închiriind spații vaste din clădire unor agenți economici care au deschis restaurante la demisol (bunăoară, berăria DRAFT sau Localul IPA XXXI (fostul restaurant Petru I), a se vedea imaginile alăturate).
După dizolvarea URSS, autoritățile Republicii Moldova, cel mai adesea orientate geospiritual spre Rusia, i-au atribuit, din patrimoniul de stat și cu titlu gratuit, structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhia Moscovei) un teren și o clădire impunătoare din patrimoniul de stat, situate în strada București nr. 119 din Chișinău, pentru a-i servi drept sediu mitropolitan acestei structuri care a apărut juridic, pentru prima oară, în anul 1993.
Așa cum bine cunoașteți, Mitropolia Basarabiei are nevoie de un sediu adecvat. Sediul Mitropoliei Basarabiei, cu tot cu terenul pe care se afla, a fost confiscat abuziv de către regimul sovietic ocupant în 1940, respectiv, 1944. În locul clădirii distruse a fost construită actuala clădire a Guvernului Republicii Moldova. Întrucât clădirea nu s-a păstrat în natură, Mitropolia Basarabiei a considerat foarte binevenită transmiterea, cu titlu gratuit și compensatoriu, a unei clădiri din fondul proprietății de stat al Republicii Moldova, pentru a servi drept sediu mitropolitan.
Impresia generală este că autoritățile de la Chișinău au făcut promisiuni deșarte privind transmiterea unei clădiri către Mitropolia Basarabiei și că doar profită de ajutorul generos și necondiționat acordat de către România, fără a face gesturi minime de bunăvoință în raport cu românii din Republica Moldova și cu România.
Având în vedere cele expuse mai sus și întrucât chestiunea abordată vizează domeniul drepturilor fundamentale ale omului, vă rog respectuos să ne transmiteți:
- Dacă Guvernul României și dumneavoastră personal ați urmărit în ultimul an modul în care Chișinăul, cu care Bucureștiul dezvoltă un parteneriat strategic reciproc avantajos, s-a achitat de angajamentul său făcut la București privind transmiterea către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri, așa cum prevede proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023, proiect trecut practic pe linie moartă.
- Dacă Guvernul României, ca susținător al parcursului european al Republicii Moldova, a adus sau nu la cunoștința instituțiilor europene chestiunea de interes major privind necesitatea restituției proprietăților Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic ocupant și deținute de moștenitorul său legal și parțial, Republica Moldova.
- Dacă Guvernul României și dumneavoastră personal sunteți dispuși să cereți autorităților de la Chișinău deblocarea procedurii de examinare și adoptare a proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023, astfel încât, într-un orizont previzibil de timp, să se poată înregistra un progres tangibil în chestiunea transmiterii către Mitropolia Basarabiei a imobilului situat în strada 31 August 1989 nr. 78 din Chișinău. În cazul în care asemenea cereri au fost deja formulate, vă rugăm să ne faceți cunoscută reacția și poziția autorităților de la Chișinău în această chestiune.
[1] Igor Grosu, Veronica Roșca, Petru Frunze, Vitalie Jacot, Maria Pancu, Dorian Istratii, Dan Perciun, Roman Roșca, Ion Șpac, Oazu Nantoi și Virgiliu Pâslariuc.
[2] https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactenormative/tabid/61/LegislativId/6379/language/ro-RO/Default.aspx
Nu există răspunsuri