Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Incidentul de securitate produs în Portul Constanța, la data de 5 iunie 2026, prin pătrunderea și detonarea unei drone maritime de tipul celor folosite în războiul din Ucraina

Interpelare politică către:Prim-ministrul interimar al României, Ilie Bolojan

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul interpelării: Incidentul de securitate produs în Portul Constanța, la data de 5 iunie 2026, prin pătrunderea și detonarea unei drone maritime de tipul celor folosite în războiul din Ucraina

            Domnule Prim-ministru interimar,

Vineri, 5 iunie 2026, România a fost pusă în fața unui incident de securitate de o gravitate excepțională: o dronă maritimă încărcată cu explozibil a ajuns în Portul Constanța, în zona Danei 78, și s-a detonat în interiorul uneia dintre cele mai importante infrastructuri strategice ale statului român, chiar în aproprierea unei baze americane militare NATO.

Nu vorbim despre o ipoteză, despre o speculație sau despre o temere abstractă. Vorbim despre un fapt concret: o dronă militară, aparținând unei categorii de armament folosite în conflictul din Ucraina, a pătruns în zona portuară românească și a explodat pe teritoriul României.

Portul Constanța nu este un spațiu oarecare. Este una dintre cele mai importante infrastructuri critice ale României, un nod economic, energetic, comercial și strategic, esențial pentru securitatea națională. Distrugerea sau afectarea gravă a Portului Constanța ar însemna o lovitură devastatoare pentru economia României, pentru lanțurile logistice, pentru comerțul exterior, pentru aprovizionare și pentru credibilitatea statului român în regiunea Mării Negre.

Mai mult, zona portuară este o zonă cu risc tehnologic major, în care există terminale petroliere, rezervoare de combustibil, instalații industriale, depozite, fluxuri comerciale cu substanțe reglementate și infrastructură critică. Experiența tragică a exploziei din Beirut, din anul 2020, a arătat lumii întregi că prezența unor cantități mari de substanțe periculoase într-o zonă portuară poate transforma un incident de securitate într-o catastrofă națională.

Din informațiile publice comunicate până în prezent de către autorități, drona a fost descoperită întâmplător de doi oameni aflați în port, iar detonarea s-a produs în jurul orei 10:26. Cu alte cuvinte, statul român a avut la dispoziție aproximativ patru ore între momentul informării și momentul exploziei.

Acest interval ridică întrebări esențiale, la care opinia publică are dreptul să primească răspunsuri clare, nu formule birocratice.

Dacă această dronă a fost scăpată de sub control, cum s-a cunoscut momentul probabil al detonării? Cine a transmis această informație? Când a fost transmisă? Către cine? Prin ce canal instituțional? Ce autoritate română a confirmat sau a verificat această informație?

Dacă drona a derivat, cum se explică faptul că a ajuns tocmai în interiorul Portului Constanța, într-o zonă sensibilă, în apropierea unor obiective de importanță strategică? Dacă nu s-ar fi agățat de balize sau de un plutitor, unde ar fi ajuns? Care ar fi fost traseul ei probabil? Exista riscul ca aceasta să ajungă în zona terminalelor petroliere, a depozitelor de combustibil, a instalațiilor industriale sau a altor zone cu risc major?

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora drona ar fi de tip MAGURA sau similară cu acest tip de dronă maritimă, utilizată în conflictul din Ucraina. Aceste platforme sunt concepute pentru lovituri asupra unor ținte navale și pot transporta încărcătură explozivă semnificativă. Tocmai de aceea, statul român trebuie să explice transparent ce tip de dronă a fost, ce încărcătură avea, ce sisteme de ghidaj utiliza, ce date puteau fi recuperate de pe ea și dacă distrugerea ei a împiedicat sau nu stabilirea traseului, a coordonatelor încărcate și a eventualei ținte.

Domnule Prim-ministru,

România este stat membru NATO. Spațiul său terestru, aerian și maritim nu poate fi tratat ca o zonă tampon, ca un spațiu de eroare sau ca un teren de testare al consecințelor războiului din vecinătate.

Dreptul Ucrainei la apărare este un drept legitim, dar acest drept nu poate justifica punerea în pericol a cetățenilor români, a infrastructurii critice românești și a securității naționale a României. Solidaritatea nu anulează suveranitatea. Sprijinul nu înseamnă tăcere. Buna vecinătate nu înseamnă acceptarea unor riscuri majore fără explicații, fără asumare și fără garanții ferme că asemenea incidente nu se vor repeta.

Într-un incident asemănător produs în Grecia, autoritățile elene au cerut explicații ferme și au transmis o poziție diplomatică oficială către Kiev. România, în schimb, pare să fi preferat o reacție prudentă până la pasivitate, deși incidentul de la Constanța s-a produs în interiorul celui mai important port al țării.

Această atitudine ridică o problemă de demnitate națională și de autoritate a statului român. România nu poate fi tratată ca un stat care doar constată, evacuează, limitează pagubele și apoi tace.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, domnule ministru, să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. La ce oră exactă a fost informat Ministerul Apărării Naționale despre prezența dronei maritime în Portul Constanța și care a fost instituția care a transmis prima alertă?

2. Cine a identificat inițial drona și prin ce mijloace a fost aceasta observată?

3. Confirmați că drona a fost observată în zona Danei 78? Care este distanța exactă dintre locul detonării și terminalele petroliere, depozitele de combustibil, instalațiile industriale sau alte obiective încadrate ca infrastructură critică?

4. Ce tip de dronă a fost implicat în incident? Confirmați sau infirmați că este vorba despre o dronă de tip MAGURA V5, MAGURA V7 sau o platformă similară?

5. Care erau dimensiunile reale ale dronei, încărcătura explozivă estimată și raza potențială de distrugere în cazul unei detonări necontrolate?

6. Ce sisteme de supraveghere, scanare, radar, senzori portuari, mijloace ale Forțelor Navale, ale Gărzii de Coastă sau ale altor instituții au detectat sau nu au detectat această dronă înainte ca ea să ajungă în port?

7. Dacă sistemele existente nu au detectat drona în timp util, care este explicația tehnică și operațională? Cine răspunde pentru această vulnerabilitate?

8. Dacă drona a fost detectată, de ce nu a fost neutralizată înainte de a ajunge în zona portuară sau într-un perimetru sigur, în afara Portului Constanța?

9. De ce s-a ajuns la detonarea dronei în interiorul Portului Constanța, și nu la remorcarea, izolarea sau neutralizarea ei într-o zonă fără risc pentru infrastructura critică?

10. Cine a luat decizia privind modul de gestionare a dronei înainte de detonare? A fost o decizie a MApN, a MAI, a autorităților portuare, a Parchetului, a SRI sau a unei structuri operative interinstituționale?

11. Au existat informații transmise de partea ucraineană privind momentul probabil al detonării? Dacă da, când au fost primite, ce conțineau și cum se explică faptul că momentul detonării putea fi cunoscut în condițiile în care s-a susținut public că drona fusese pierdută de sub control?

12. Au fost solicitate Ucrainei date tehnice complete privind drona, misiunea acesteia, traseul inițial, momentul pierderii controlului, coordonatele încărcate și mecanismul detonării?

13. A fost analizată posibilitatea ca drona să fi avut încărcate coordonate sau trasee care vizau zone din Portul Constanța, inclusiv terminale petroliere, depozite de combustibil, instalații industriale sau alte puncte critice?

14. Dacă drona nu ar fi fost detonată, existau posibilități tehnice de recuperare a datelor de navigație, a traseului, a comunicațiilor sau a coordonatelor programate? Prin distrugerea acesteia s-au pierdut probe relevante?

15. Care este stadiul anchetei desfășurate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și ce date poate comunica Ministerul Apărării Naționale fără afectarea anchetei?

16. A cerut Guvernul României, prin Ministerul Apărării Naționale sau prin Ministerul Afacerilor Externe, explicații oficiale Ucrainei pentru acest incident? Dacă da, când și sub ce formă?

17. A fost transmisă o notă diplomatică oficială către Ucraina? Dacă nu, de ce România nu a procedat cel puțin la fel de ferm precum Grecia într-un incident similar?

18. A primit România scuze oficiale, explicații tehnice, garanții operaționale sau angajamente scrise din partea Ucrainei că asemenea incidente nu se vor repeta?

19. A fost informat NATO despre incident? Dacă da, când, prin ce canal și ce tip de consultări au avut loc?

20. Ce măsuri concrete dispuneți pentru creșterea capacității de detecție, interceptare și neutralizare a dronelor maritime în zona Portului Constanța și în zona economică strategică a României de la Marea Neagră?

21. Există în prezent o procedură clară, aplicabilă imediat, pentru situația în care o dronă maritimă încărcată cu explozibil pătrunde în apele române sau în proximitatea unei infrastructuri critice? Dacă da, vă solicit să precizați instituțiile responsabile și lanțul de comandă.

22. Când va fi prezentat Parlamentului României un raport complet privind vulnerabilitățile constatate în urma acestui incident și măsurile dispuse pentru apărarea Portului Constanța?

Domnule ministru,

Incidentul din 5 iunie 2026 nu poate fi tratat ca un simplu eveniment tehnic, încheiat fericit pentru că nu au existat victime. Faptul că nu au existat victime nu înseamnă că statul român a funcționat impecabil. Înseamnă doar că România a avut noroc.

Iar securitatea națională nu se poate baza pe noroc.

Portul Constanța este o infrastructură vitală. Cetățenii români au dreptul să știe dacă statul îi poate apăra. Parlamentul are obligația să ceară răspunsuri. Ministerul Apărării Naționale are obligația să le ofere.