Florin Popovici – Întrebare parlamentară – Impactul Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 asupra concurenței pe piața produselor accizabile

Adresată:

Domnului Bogdan-Marius CHIRIȚOIU, Consiliul Concurenței

De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.02.2026

Obiectul întrebării: Impactul Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 asupra concurenței pe piața produselor accizabile

 

Stimate Domnule Președinte,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, a art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, precum și a art. 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta întrebare privind impactul concurențial al măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1203 din 24 decembrie 2025, asupra pieței produselor accizabile.

Prin acest act normativ s-au adus modificări substanțiale Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015), cu efecte directe și semnificative asupra condițiilor de acces și funcționare pe piața produselor accizabile (produse energetice, băuturi alcoolice, tutun prelucrat), care ridică серioase întrebări cu privire la respectarea principiilor concurenței libere și loiale.

CONTEXT

Modificările legislative introduse prin OUG nr. 89/2025 vizează în principal:

– Introducerea unor noi categorii de operatori și cerințe de autorizare/atestare (art. 336, 435);

– Stabilirea unor garanții financiare substanțiale și nedifferențiate pentru obținerea atestatului de comercializare (2.500.000 lei pentru produse energetice, 250.000 lei pentru băuturi alcoolice și tutun);

– Crearea unei Comisii centralizate la nivel ANAF pentru autorizarea tuturor operatorilor (art. 359);

– Definirea unor criterii extinse de risc fiscal ridicat care clasifică aproape automat noii intrați pe piață (art. 367 alin. 1³);

– Impunerea unor restricții artificiale privind canalele de comercializare (art. 435 alin. 3¹⁶).

PREOCUPĂRI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA CONCURENȚEI

1. Bariere financiare disproporționate la intrarea pe piață

Art. 435 alin. (3¹⁴) și (3¹⁵) stabilesc garanții de 2.500.000 lei pentru angrosiștii de produse energetice, la care se adaugă obligația deținerii de active corporale fixe în cuantum de 2.500.000 lei pentru cei cu depozitare. Aceste valori reprezintă bariere prohibitive pentru IMMuri și operatori noi, fără a exista graduare în funcție de volumul de activitate sau de riscurile efectiv generate.

În lipsa unei analize de impact, măsurile par să favorize consolidarea pozițiilor operatorilor mari existenți și să elimine posibilitatea intrării de noi concurenți.

2. Restricționarea libertății comerciale și segmentarea artificială a pieței

Art. 435 alin. (3¹⁶) interzice explicit comercializarea de către angrosiștii de produse energetice fără depozitare către alți cumpărători decât consumatori finali sau stații de distribuție carburanți. Această restricție:

– Segmentează artificial piața și limitează libertatea contractuală;

– Împiedică o distribuție flexibilă pe lanțul de aprovizionare;

– Poate favoriza integrarea verticală în detrimentul distribuitorilor independenți.

3. Centralizarea excesivă și riscuri de aplicare discreționară

Crearea unei singure Comisii la nivel ANAF pentru autorizarea tuturor operatorilor (art. 359) poate genera blocaje administrative, aplicare neuniformă a criteriilor și lipsa transparenței în procesul decizional, afectând capacitatea operatorilor de a intra și a opera pe piață.

4. Discriminare structurală între operatorii existenți și noii intrați

Art. 367 alin. (1³) clasifică automat ca „risc fiscal ridicat” operatorii nou-înființați, cei reactivați, sau cei cu asociați/administratori proveniți din societăți cu autorizații revocate în ultimii 10 ani. Această clasificare impune:

– Garanții cu 20% mai mari (120% vs. 100%);

– Posibilitatea revocării autorizației în maximum 3 zile calendaristice;

– O poziție de dezavantaj competitiv față de operatorii existenți.

5. Consecințe disproporționate și riscul de eliminare forțată din piață Art. 449 alin. (3) lit. c¹ prevede confiscarea sumelor rezultate din vânzare pentru nerespectarea restricțiilor de comercializare, iar art. 348 alin. (1⁶) permite extinderea automată a garanției asupra tuturor obligațiilor fiscale restante peste 5 zile. Aceste măsuri extreme pot elimina din piață operatori viabili economic.

Obligația de reîntregire a garanției la nivelul prejudiciului estimat de organele de control, înainte de stabilirea definitivă (art. 348 alin. 1⁴, art. 435 alin. 3¹⁴, 3¹⁵), poate fi folosită ca instrument de eliminare a concurenților prin estimări excesive.

ÎNTREBĂRI:

Având în vedere cele expuse mai sus, adresez următoarele întrebări:

1. A efectuat Consiliul Concurenței sau a fost solicitat să efectueze o analiză de impact concurențial a măsurilor introduse prin OUG nr. 89/2025 în sectorul produselor accizabile?

2. Care este estimarea Consiliului Concurenței privind numărul de operatori economici care nu vor putea îndeplini cerințele financiare impuse (garanții de 2.500.000 lei + active corporale de 2.500.000 lei pentru produse energetice; 250.000 lei pentru băuturi alcoolice și tutun)?

3. Consideră Consiliul Concurenței că nivelul garanțiilor impuse este justificat și proporțional cu riscurile fiscale vizate, având în vedere absența unei graduări în funcție de volumul de activitate și impactul asupra accesului IMM-urilor pe piață?

4. Cum evaluează Consiliul Concurenței restricția prevăzută la art. 435 alin. (3¹⁶) privind interzicerea comercializării de către angrosiștii fără depozitare către alți cumpărători decât consumatori finali sau stații de distribuție carburanți? Această restricție constituie o segmentare artificială a pieței care limitează concurența și favorizează integrarea verticală?

5. Consideră Consiliul Concurenței că criteriile de risc fiscal ridicat (art. 367 alin. 1³) creează o discriminare structurală între operatorii existenți și noii intrați pe piață, având în vedere clasificarea automată a operatorilor nou-înființați sau reactivați ca “risc fiscal ridicat” și impunerea de garanții cu 20% mai mari?

6. Care este efectul previzibil al acestor măsuri asupra gradului de concentrare pe piața produselor energetice, numărului de operatori independenți și posibilității noilor intrați de a concura efectiv?

7. Monitorizează Consiliul Concurenței evoluția structurii pieței în sectorul produselor accizabile? Care sunt tendințele înregistrate în ultimii 3 ani și care sunt previziunile după aplicarea OUG 89/2025?

8. Crearea unei singure Comisii centralizate la nivel ANAF (art. 359) poate genera riscuri de aplicare discriminatorie a criteriilor, blocaje administrative care împiedică intrarea rapidă pe piață și lipsa transparenței în procesul decizional?

9. Consideră Consiliul Concurenței că termenul de 60 de zile pentru emiterea autorizațiilor/atestatelor (art. 389, 385⁴) este adecvat pentru asigurarea unei concurențe efective, având în vedere dinamica pieței?

10. Este confiscarea sumelor rezultate din vânzare (art. 449 alin. 3 lit. c¹) o măsură proporțională cu abaterea (comercializare către cumpărători neavizați)?

11. Extinderea automată a garanției asupra tuturor obligațiilor fiscale restante peste 5 zile (art. 348 alin. 1⁶) poate constitui o măsură care afectează disproporționat capacitatea operatorilor de a concura pe piață?

12. Obligația de reîntregire a garanției la nivelul prejudiciului estimat de organele de control (art. 348 alin. 1⁴, art. 435 alin. 3¹⁴, 3¹⁵) înainte de stabilirea definitivă a acestuia respectă principiul prezumției de nevinovăție și poate fi folosită ca instrument de eliminare a concurenților prin estimări excesive?

13. Obligația de reautorizare a tuturor operatorilor existenți între 1 martie – 31 mai 2026 (art. V OUG 89/2025) a făcut obiectul unei analize de impact concurențial? Poate această obligație genera excluderea unor operatori viabili din motive administrative?

14. Ce măsuri are în vedere Consiliul Concurenței pentru monitorizarea evoluției numărului de operatori autorizați, a cazurilor de refuz de autorizare sau revocare, a nivelului de concentrare pe piață și a modificărilor de prețuri către consumatori?

15. Intenționează Consiliul Concurenței să evalueze compatibilitatea acestor măsuri cu art. 49 și 56 TFUE (libertatea de stabilire și libera prestare a serviciilor), cu directivele privind accizele armonizate și cu principiile generale ale dreptului UE (proporționalitate, nediscriminare)?â

SOLICITĂRI

În baza atribuțiilor conferite de Legea concurenței nr. 21/1996, solicit Consiliului Concurenței:

– Efectuarea unei analize complete de impact concurențial a OUG nr. 89/2025 asupra structurii pieței produselor accizabile, barierelor la intrare și ieșire, gradului de concentrare previzibil și efectelor asupra consumatorilor finali;

– Emiterea unui aviz public privind compatibilitatea măsurilor introduse cu principiile libertății de stabilire, liberei prestări a serviciilor, concurenței libere și loiale și proporționalității restricțiilor;

– Formularea de recomandări către Guvern și Parlament privind graduarea garanțiilor în funcție de volumul de activitate, eliminarea restricțiilor artificiale de comercializare (art. 435 alin. 3¹⁶), rafinarea criteriilor de risc fiscal și asigurarea transparenței în procesul de autorizare;

– Implementarea unui mecanism de monitorizare a evoluției numărului de operatori autorizați, a cazurilor de refuz/revocare, a nivelului de concentrare și a modificărilor de prețuri;

– Evaluarea compatibilității acestor măsuri cu dreptul Uniunii Europene și sesizarea instituțiilor competente în cazul identificării de incompatibilități.

Solicit prezentarea răspunsului în scris în termenul legal de 30 de zile.

Având în vedere că termenul de reautorizare a operatorilor începe la 1 martie 2026, considerăm că analiza Consiliului Concurenței este urgentă și esențială pentru protejarea concurenței și prevenirea unor distorsiuni ireversibile ale pieței.

Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE