Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Reluarea pe fond a aspectelor rămase neclarificate prin răspunsul Curții de Conturi a României nr. 77702/01.05.2026

În atenția: Doamnei Mirela Călugăreanu, Președinte al Curții de Conturi a României

Cu informarea: Domnului Consilier de Conturi Sorin Lazăr, coordonator Departamentul VI, Buget Local, și coordonator al Camerelor de Conturi Județene

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Reluarea pe fond a aspectelor rămase neclarificate prin răspunsul Curții de Conturi a României nr. 77702/01.05.2026, transmis cu depășirea termenului regulamentar și cu eludarea obligației de cooperare loială cu Parlamentul, vizând: (i) activitatea Camerei de Conturi Călărași în perioada 2024–2025; (ii) modul de gestionare a obligației legale de abținere a directorului CCC Culea Marius Silviu, în condițiile coproprietății imobiliare cu directorul executiv ECOAQUA, atestată prin declarația de avere publică nr. 479991/20.04.2022; (iii) modul de soluționare a celor 3 cereri de recuzare formulate în septembrie 2025 (nr. 16680, 17323, 17475); (iv) motivele excluderii SC ECOAQUA SA Călărași din planul anual de audit pentru perioada 2022–2024, în pofida auditării recurente anterioare; (v) relațiile familiale între personalul Camerei de Conturi Călărași și conducerea/personalul SC ECOAQUA SA Călărași, confirmate documentar prin adresa Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025; (vi) răspunsul instituțional al CCR în raport cu Raportul DGRFP Ploiești AIF nr. 2799/17.11.2025, care a constatat o expunere financiară de 6.760.096,07 lei la ECOAQUA SA pentru perioada în care această societate a fost sustrasă auditului public extern.

Stimată doamnă Președinte,

În temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituția României, republicată, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, precum și al art. 201–202 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare scrisă, ca urmare a răspunsului evaziv și incomplet pe fond comunicat de Curtea de Conturi a României (CCR) prin adresa nr. 77702/01.05.2026 la întrebarea parlamentară inițială nr. 3006A/07.11.2025.

Atrag atenția că, deși instrumentul de față rămâne în regimul juridic al întrebării scrise, ca formă de control parlamentar adaptată specificului raporturilor cu Curtea de Conturi a României, autoritate constituțională sub control al Parlamentului în temeiul art. 140 alin. (2) din Constituție, prezenta întrebare scrisă reflectă o strategie procedurală de care trebuie să țineți seama: întrebarea inițială a fost formulată în termeni generali, în considerarea prezumției de cooperare loială a instituției și a posibilității ca CCR să răspundă pe fond, complet și loial. Răspunsul comunicat ulterior, formulat în termeni evazivi și fără adresare pe fond a solicitărilor punctuale, a confirmat ipoteza de lucru a subsemnatului, anume că din modul de formulare a răspunsului rezultă o lipsă de cooperare efectivă a CCR cu Parlamentul în chestiuni care vizează respectarea legii și a normelor deontologice de către structurile sale teritoriale. Prezenta întrebare scrisă reia, prin urmare, aceleași aspecte, de această dată cu indicarea expresă a elementelor probatorii oficiale aflate în posesia subsemnatului anterior depunerii întrebării inițiale, elemente care erau accesibile și CCR la momentul formulării răspunsului, fie prin propriile registre interne, fie prin verificări elementare la instituțiile aflate sub control parlamentar, respectiv declarații de avere publice, evidențe ale cererilor de recuzare, planuri anuale de audit. În cazul unui nou răspuns insuficient, înțeleg să sesizez Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în vederea audierii publice a conducerii CCR și a inițierii procedurilor de control parlamentar suplimentare prevăzute de Regulament, inclusiv dezbaterea publică a chestiunii în plenul Camerei.

I. ISTORICUL PROCEDURAL ȘI MIZA ÎNTREBĂRII SCRISE

I.1. Întrebarea parlamentară inițială nr. 3006A/07.11.2025

Prin întrebarea parlamentară înregistrată sub nr. A/AUR/1524 din 06.11.2025 (nr. Cameră 3006A/07.11.2025), depusă în temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 și al art. 201–202 din Regulamentul Camerei Deputaților, am solicitat CCR informații complete privind activitatea Camerei de Conturi Călărași (CCC) în perioada 2024–2025, structurate pe patru puncte: (1) lista scrisorilor de informare emise de CCC, cu indicarea entităților auditate și a persoanelor care au coordonat misiunile, au valorificat constatările și au asigurat controlul calității; (2) lista rapoartelor de control și a deciziilor emise; (3) cererile de recuzare a auditorilor publici externi înregistrate, motivele invocate și modul de soluționare; (4) situațiile în care rude ale auditorilor publici externi din cadrul CCC sunt angajate la Consiliul Județean Călărași (CJ Călărași) sau la instituțiile aflate în subordinea acestuia.

Întrebarea inițială viza informații cu caracter preponderent factual și administrativ, asupra cărora CCR avea obligația de a furniza un răspuns complet și pe fond, în temeiul obligației constituționale de cooperare loială cu Parlamentul (art. 1 alin. 4 din Constituție) și al regimului juridic al Curții de Conturi ca autoritate sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție).

I.2. Răspunsul nr. 77702/01.05.2026, răspuns parțial, formal și neconcludent pe fond

Prin adresa nr. 77702/01.05.2026, semnată de dumneavoastră în calitate de „p. Președinte” al CCR, comunicată la aproximativ 170 de zile de la înregistrarea întrebării (cu depășirea termenului regulamentar prevăzut pentru întrebările scrise), Curtea de Conturi a furnizat un răspuns lacunar, formulat în termeni generici și fără tratarea pe fond a solicitărilor punctuale. Caracterul deficitar al răspunsului rezultă din următoarele elemente:

(a) Principiul independenței constituționale a CCR (art. 140 din Constituție), invocat extensiv, asupra unor aspecte care țin de controlul de legalitate;

(b) Calificarea solicitărilor ca aspecte de management intern și coordonare instituțională, exclusiv în atribuția conducerii CCR;

(c) Trimiterea la mecanisme interne de control al calității (peer review GUID 1900 INTOSAI), care nu pot suplini controlul parlamentar legitim;

(d) Invocarea generică a Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD) ca temei al refuzului comunicării unor informații care, în formă agregată, nu constituie, în această formă, date cu caracter personal;

(e) Redirecționarea către pagina de internet a instituției pentru aspecte care, în realitate, nu sunt publicate (scrisorile de informare, datele privind coordonatorii și controlorii de calitate, rapoartele aferente anului 2025 aflate „în procedura de valorificare și aprobare”).

I.3. Caracterul evaziv și problematic al răspunsului

Răspunsul transmis ridică probleme juridice și instituționale grave:

(a) Independența CCR consacrată de art. 140 alin. (1) din Constituție nu este absolută; ea coexistă cu obligația de cooperare loială între autoritățile publice (art. 1 alin. 4 din Constituție), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu obligația specifică a Curții de Conturi de a prezenta Parlamentului raportul anual asupra modului de utilizare a resurselor financiare publice și de a controla, la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, modul de gestionare a resurselor publice (art. 140 alin. 2–3 din Constituție). Independența nu echivalează cu sustragerea de la control parlamentar; interpretarea contrară ar transforma CCR într-o autoritate aflată în afara oricărei verificări democratice;

(b) Aspectele solicitate (modul în care a fost gestionată obligația de abținere a directorului CCC, modul de soluționare a celor 3 cereri de recuzare, motivele excluderii ECOAQUA SA din planul de audit 2022–2024) NU sunt aspecte de management intern; sunt aspecte de respectare a legii și a Codului etic al auditorului public extern, deci aspecte de legalitate, care intră în mod evident sub controlul parlamentar;

(c) Tardivitatea răspunsului: comunicarea s-a făcut la aproximativ 170 de zile de la înregistrare, depășind cu mult termenul regulamentar prevăzut pentru întrebările scrise, fără ca în corpul adresei să se invoce vreun motiv obiectiv pentru această întârziere și fără ca Biroul permanent să fi acordat o eventuală prelungire procedurală;

(d) Răspunsul oferă exclusiv date agregate (27 misiuni de audit în 2024, 31 în 2025) și redirecționează către pagina www.curteadeconturi.ro, deși scrisorile de informare/misiune nu sunt publicate pe site, rapoartele aferente anului 2025 sunt în procedura de valorificare, iar rapoartele publicate nu nominalizează coordonatorii misiunii și controlorii de calitate, informații solicitate expres în întrebare.

I.4. Practica instituțională repetitivă — continuitatea sub conducerile succesive ale CCR

Răspunsul nr. 77702/01.05.2026 nu reprezintă o conduită izolată sau o eroare procedurală a unui semnatar interimar, ci se înscrie într-o practică instituțională repetitivă, devenită constantă a Curții de Conturi a României sub conducerea anterioară (mandatul domnului Mihai Busuioc) și continuată fără întrerupere sub conducerea actuală.

Această practică instituțională repetitivă se manifestă pe trei paliere distincte, recurent combinate:

(a) Refuzul de a răspunde pe fond la solicitările formulate de membrii Parlamentului României, sub invocarea generică a independenței constituționale (art. 140 din Constituție) sau a unor pretinse atribuții exclusive de management intern;

(b) Furnizarea de răspunsuri incomplete, formale sau evazive, în care date agregate se substituie informațiilor punctuale solicitate, redirecționările către site-ul instituției se substituie comunicării efective, iar expunerea cadrului normativ general se substituie răspunsului pe fapte concrete;

(c) Și, sub aspectul cel mai grav, formularea de răspunsuri care, prin omisiuni semnificative, prezentare selectivă a informațiilor sau invocarea unor temeiuri juridice neaplicabile (precum invocarea extensivă a RGPD pentru date care, în formă agregată, nu constituie date cu caracter personal), pot crea Parlamentului o reprezentare incompletă sau inexactă cu privire la situația reală a aspectelor verificate.

Continuitatea acestei practici de la o conducere la alta, în condițiile în care doamna Mirela Călugăreanu a făcut parte din echipa de conducere a CCR și pe perioada mandatului anterior, exclude apărările bazate pe necunoaștere, schimbare de orientare instituțională sau caracter izolat al răspunsului actual. Răspunsul nr. 77702/01.05.2026 reprezintă, în opinia subsemnatului, expresia unei abordări instituționale stabile, prin care CCR atenuează sau eludează cooperarea efectivă cu Parlamentul în chestiuni care țin de respectarea legii și a normelor deontologice de către structurile sale teritoriale, în pofida obligației constituționale de cooperare loială (art. 1 alin. 4 din Constituție) și a regimului specific al Curții de Conturi ca autoritate aflată sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție).

Această practică repetitivă agravează caracterul juridic al deficiențelor răspunsului actual, întrucât transformă o eventuală neîndeplinire izolată a obligației de cooperare instituțională într-o conduită cu caracter de continuitate, fapt care va fi reținut ca atare în sesizările instituționale aflate în pregătire, ale căror elemente probatorii se află în dosarul subsemnatului și vor fi prezentate organelor competente în cadrul procedural adecvat.

II. CADRUL NORMATIV INCIDENT

La aprecierea conformității răspunsului CCR nr. 77702/01.05.2026 cu obligațiile instituționale ale Curții de Conturi a României, precum și la calificarea juridică a aspectelor expuse prin prezenta întrebare scrisă, sunt incidente, în principal, următoarele acte normative și standarde profesionale:

• Legea nr. 94/1992 republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, în special competența de audit (art. 22–23), atribuțiile Plenului (art. 17), independența și obligația de abținere a auditorilor publici externi;
• Codul etic al auditorului public extern, aprobat de Plenul CCR, în special obligația de abținere/recuzare în situații de conflict de interese sau de relații patrimoniale ori familiale cu entitățile auditabile;
• Standardele ISSAI (INTOSAI) privind independența și obiectivitatea auditorilor publici externi, în special INTOSAI-P 10 (Declarația de la Mexic privind independența) și ISSAI 130 (Codul de etică);
• Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice CCR, aprobat prin hotărâre a Plenului, în special procedurile de planificare bazate pe risc, recuzare și soluționare a contestațiilor;
• Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021–2025, la care CCR a aderat ca instituție de model;
• Legea nr. 161/2003, art. 70–79, privind incompatibilitățile și conflictul de interese în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice.

Toate aceste acte normative și standarde instituie, în sarcina conducerii Curții de Conturi a României și a Camerei de Conturi Călărași, obligații pozitive de prevenire, identificare și soluționare a situațiilor de conflict de interese sau de relații patrimoniale ori familiale între auditorii publici externi și entitățile auditabile, precum și obligația de cooperare cu autoritățile de control extern, inclusiv Parlamentul, în clarificarea acestor aspecte.

III. ELEMENTE PROBATORII OFICIALE AFLATE ÎN DOSARUL SUBSEMNATULUI ÎN PARALEL CU FORMULAREA ÎNTREBĂRII INIȚIALE

Subliniez în mod expres că aspectele expuse la prezentul punct III nu constituie „elemente noi” intervenite ulterior depunerii întrebării inițiale, ci probe oficiale, înscrisuri și documente publice aflate în posesia subsemnatului anterior sau în paralel cu formularea întrebării din 06.11.2025. O parte dintre aceste documente au fost obținute prin interpelări parlamentare distincte, transmise concomitent altor autorități publice, în primul rând Consiliului Județean Călărași, tocmai pentru a verifica modul în care Curtea de Conturi a României își îndeplinește obligația de cooperare loială cu Parlamentul atunci când i se solicită informații pe aspecte sensibile, dar verificabile pe cale paralelă.

Prezentarea acestor probe nu constituie, așadar, o suplinire ulterioară a unei întrebări inițiale insuficient documentate, ci dezvăluirea unei verificări încrucișate prin care se demonstrează că răspunsul CCR nr. 77702/01.05.2026 a fost formulat nu din necunoaștere a faptelor, ci în condițiile în care realitatea documentată oficial era deja confirmată prin alte canale instituționale. Răspunsul CCR a fost, în consecință, evaziv și incomplet nu pentru lipsa informației, ci pentru opțiunea instituțională de a nu o comunica Parlamentului, fapt care întărește calificarea de neîndeplinire a obligației de cooperare loială.

III.1. Confirmarea oficială a rețelei de relații familiale CCC, SC ECOAQUA SA Călărași (ECOAQUA)

Răspunsul oficial al Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025, semnat de Președintele CJ ec. Vasile Iliuță și Secretarul General Anca-Mirela Ștefănescu, confirmă pe cale oficială și administrativă existența unei rețele de relații familiale între personalul Camerei de Conturi Călărași și conducerea/personalul ECOAQUA SA, entitate aflată sub jurisdicția exclusivă de audit a CCC:

• Director CCC Culea Marius Silviu, afin cu Grama Eduard, director executiv ECOAQUA SA (28.03.2022 – 06.11.2024), societate „niciodată verificată de Curtea de Conturi în această perioadă, în ciuda semnalărilor publice privind cheltuieli nejustificate de aproximativ 2,7 milioane lei” (citat din adresa CJ Călărași);
• Director adjunct CCC Vasilescu Elena, soră cu Dumitrescu Mariana, membru CA ECOAQUA SA;
• Auditor CCC Tudureanu Marioara, mamă a lui Tudureanu Alexandru, fost șef Oficiu Juridic ECOAQUA SA până la data de 27.01.2024.

III.2. Constatările Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Ploiești, Activitatea de Inspecție Fiscală (AIF) nr. 2799/17.11.2025

DGRFP Ploiești, instituție distinctă, cu atribuții specifice de control fiscal, a efectuat o inspecție fiscală la SC ECOAQUA SA Călărași pentru perioada 2022–2024 și a constatat o expunere financiară totală de 6.760.096,07 lei (aproximativ 1,35 milioane EUR), defalcată pe următoarele scheme distincte:

Această sumă, descoperită de o instituție distinctă de control fiscal, ar fi trebuit constatată de Camera de Conturi Călărași în cadrul unei misiuni de audit obligatorii, care însă nu a fost efectuată. Existența acestor constatări demonstrează factual că lacuna de control de la CCC nu a fost o simplă scăpare administrativă, ci a permis ca o expunere financiară majoră să se acumuleze nedetectată în întreaga perioadă a mandatului directorului executiv care era afin și coproprietar imobiliar cu directorul CCC.

III.3. Coproprietatea imobiliară documentată

Declarația de avere a domnului Grama O. Eduard nr. 479991/20.04.2022, secțiunea I.2 (Clădiri), pagina 2, conține înscrierea oficială a unei coproprietăți imobiliare între doamna Grama Mihaiela (soția directorului executiv ECOAQUA) și CULEA MARIUS SILVIU (directorul CCC), casă de locuit Călărași, 175 m², cota 1/2, dobândită în anul 2019 prin contract de vânzare-cumpărare.

Această coproprietate, declarată într-un act public sub răspunderea art. 292 Cod penal (declarație nesinceră), dublează relația de afinitate prin căsătorie (declarată oficial de CJ Călărași) cu o relație patrimonială directă, atestată documentar, situație care exclude orice apărare bazată pe necunoaștere sau pe caracterul colateral al raportului familial.

IV. DEMONTAREA JURIDICĂ A TEMEIURILOR REFUZULUI

IV.1. Asupra obligației constituționale de cooperare loială a CCR cu Parlamentul

Curtea de Conturi a României nu este o autoritate aflată în afara mecanismului de control parlamentar. Dimpotrivă, art. 140 alin. (2) din Constituția României prevede expres că instituția „prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național”, ceea ce instituie o obligație constitutivă de raportare și de comunicare cu forul legislativ. Această obligație nu se reduce la transmiterea unui raport anual standardizat, ci este de natură să fundamenteze un raport instituțional de cooperare continuă, în special atunci când membrii Parlamentului solicită lămuriri pe aspecte concrete ale activității CCR.

La aceasta se adaugă obligația generală de cooperare loială între autoritățile publice, derivată din principiul statului de drept (art. 1 alin. 4 din Constituție) și, prin analogie cu exigențele art. 111 din Constituție privind obligația autorităților publice de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și documentele solicitate, extinsă și la Curtea de Conturi în temeiul regimului său specific de autoritate sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție). Aceste obligații nu sunt anulate de independența funcțională a CCR; independența garantează imunitatea actelor sale jurisdicționale și de audit față de ingerințe externe în deliberare, dar nu și sustragerea conducerii instituției de la datoria de a răspunde Parlamentului asupra modului concret de organizare și funcționare a structurilor sale teritoriale.

Aspectele solicitate prin întrebarea inițială, respectiv modul de gestionare a obligației legale de abținere, soluționarea cererilor de recuzare, criteriile de planificare a misiunilor de audit, nu privesc fondul actelor de audit (asupra cărora CCR are independență deliberativă), ci respectarea legii și a normelor deontologice de către conducerea CCC. Acestea sunt aspecte de legalitate, care intră în sfera controlului parlamentar conform art. 140 alin. 2–3 din Constituție și nu pot fi sustrase răspunsului prin invocarea independenței.

IV.2. Asupra invocării extensive a independenței constituționale (art. 140)

Curtea de Conturi a invocat art. 140 alin. (1) din Constituție pentru a se sustrage de la răspuns. Această invocare ignoră faptul că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale, independența unei autorități nu echivalează cu lipsa controlului asupra activității sale.

Independența CCR garantează imunitatea actelor sale jurisdicționale și de audit față de ingerințe externe, dar nu și sustragerea conducerii instituției de la obligația constituțională de cooperare cu Parlamentul, în temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție. Aspectele solicitate, respectiv modul de gestionare a obligației legale de abținere, soluționarea cererilor de recuzare, criteriile de planificare a misiunilor de audit, nu privesc fondul actelor de audit (asupra cărora CCR are independență), ci respectarea legii și a normelor deontologice de către conducerea CCC, ceea ce intră în sfera controlului parlamentar.

IV.3. Asupra invocării RGPD ca temei al refuzului

Răspunsul invocă, de asemenea, dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD), apreciind că „informațiile solicitate cu privire la datele personale ale unor auditori implicați în misiunile de audit […] nu pot fi comunicate”. Această invocare este neîntemeiată din următoarele considerente:

IV.3.1. Întrebarea nu privește date personale ale auditorilor

Întrebarea formulată nu solicita identitatea nominală a rudelor și nici alte date cu caracter personal. Solicitarea privea (a) confirmarea existenței situațiilor de potențial conflict de interese și (b) măsurile instituționale de prevenire a acestora. Răspunsul putea fi furnizat în formă agregată/anonimizată; nicio prevedere a RGPD nu împiedică o asemenea comunicare statistică.

IV.3.2. RGPD permite expres prelucrarea datelor pentru îndeplinirea unei sarcini de interes public

Potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679, prelucrarea este legală atunci când „este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul”. Controlul parlamentar exercitat de către un deputat membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci asupra activității instituției supreme de audit constituie, fără îndoială, o asemenea sarcină de interes public. De asemenea, art. 6 alin. (1) lit. c) RGPD permite prelucrarea „necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului”, obligație care, în speță, decurge din art. 1 alin. (4) și art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție și din art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor.

IV.3.3. Datele privind rudele auditorilor sunt deja publice prin regimul declarațiilor de avere și interese

Auditorii publici externi sunt asimilați funcționarilor publici cu statut special și au obligația, potrivit Legii nr. 176/2010, de a depune anual declarații de avere și de interese. Aceste declarații sunt publice și conțin, conform anexei la lege, mențiuni privind rudele de gradul I, soțul/soția și relațiile de afinitate. Refuzul comunicării unor informații care sunt deja publicate de Agenția Națională de Integritate este lipsit de temei substanțial.

IV.3.4. Datele agregate nu sunt, prin definiție, date cu caracter personal

Considerentul (26) al RGPD precizează expres că principiile protecției datelor „nu ar trebui să se aplice informațiilor anonime, adică informațiilor care nu sunt legate de o persoană fizică identificată sau identificabilă”. Comunicarea numărului de auditori care au declarat rude la CJ Călărași sau la ECOAQUA SA, fără identificare nominală, constituie informație agregată/anonimă, exclusă din domeniul de aplicare al RGPD.

IV.3.5. Jurisprudența CJUE privind proporționalitatea

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat în mod constant (cauzele conexate C-37/20 și C-601/20, Luxembourg Business Registers, și jurisprudența ulterioară) că restrângerea accesului la informații de interes public, sub motivul protecției datelor cu caracter personal, trebuie să respecte principiul proporționalității și să fie justificată concret. Refuzul total al comunicării, fără analiză individuală de proporționalitate pentru fiecare punct al prezentei întrebări scrise, contravine acestei jurisprudențe.

V. ÎNTREBĂRI REFORMULATE, CARE NU MAI POT FI EVITATE

Având în vedere caracterul evaziv al răspunsului inițial, demontarea juridică a temeiurilor refuzului și caracterul oficial al elementelor probatorii expuse la pct. III, vă adresez următoarele 18 întrebări reformulate, la care vă rog să-mi răspundeți pe fond, individual, în temeiul obligației constituționale de cooperare loială cu Parlamentul (art. 1 alin. 4 din Constituție) și al regimului juridic al Curții de Conturi ca autoritate sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție).

Capitolul A. Obligația de abținere a directorului CCC

A.1. Are CCR cunoștință despre coproprietatea imobiliară Culea–Grama (175 m², cota 1/2, an 2019) atestată prin declarația publică a domnului Grama O. Eduard nr. 479991/20.04.2022? Începând cu ce dată CCR a luat cunoștință de această împrejurare?

A.2. Figurează această coproprietate în declarațiile de avere ale numitului Culea Marius Silviu pentru anii fiscali 2019, 2020, 2021, 2022, 2023, 2024? Vă solicit să comunicați conținutul rubricii I.2 (Clădiri) din aceste declarații.

A.3. A formulat numitul Culea Marius Silviu, în perioada 2019–2025, vreo cerere de abținere de la coordonarea misiunilor la entitățile la care familia Grama avea funcții (Primăria Călărași, Spitalul Pneumoftiziologie, ECOAQUA SA, ROMATSA)? Solicit comunicarea acestor cereri sau confirmarea inexistenței lor.

A.4. A informat numitul Culea Marius Silviu conducerea CCR despre relația de afinitate prin căsătorie cu Grama O. Eduard? Dacă da, în ce dată și prin ce act?

Capitolul B. Excluderea ECOAQUA SA din planul de audit 2022–2024

B.1. Din ce motive concrete ECOAQUA SA NU a figurat în planul anual de audit al CCC pentru anii 2022, 2023 și 2024?

B.2. Cine, la nivel de CCC sau de CCR central, a decis excluderea ECOAQUA SA din plan? Solicit comunicarea actelor administrative interne (procese-verbale ale ședințelor de planificare, decizii ale Plenului, propuneri ale directorului CCC).

B.3. Întrucât ECOAQUA SA fusese auditată recurent (rapoarte 521/30.01.2020 și 33406/01.04.2022), care a fost analiza de risc care a justificat excluderea ei din plan timp de 33 luni consecutive (perioada 28.03.2022 – 06.11.2024)?

B.4. Ați luat cunoștință despre Raportul DGRFP Ploiești AIF nr. 2799/17.11.2025 la ECOAQUA SA? Ce măsuri a dispus CCR, începând din 17.11.2025, pentru valorificarea constatărilor și recuperarea expunerii financiare de 6,76 milioane lei?

Capitolul C. Soluționarea cererilor de recuzare

C.1. Solicit comunicarea actelor de soluționare a celor 3 cereri de recuzare formulate în septembrie 2025 (nr. 16680/09.09.2025, nr. 17323/18.09.2025, nr. 17475/22.09.2025), inclusiv motivările soluțiilor.

C.2. De ce, în soluționarea cererii extinse nr. 17475/22.09.2025, care viza simultan auditorul Tudureanu, directorul adjunct Vasilescu Elena și directorul Culea Marius Silviu, doar Tudureanu a fost efectiv înlocuită? Pe ce fundament juridic au rămas Culea și Vasilescu pe poziții, deși erau vizați de aceeași cerere?

C.3. Cine a soluționat aceste cereri, directorul CCC vizat de cerere, sau o autoritate ierarhic superioară din cadrul CCR?

Capitolul D. Configurația relațiilor familiale între CCC și ECOAQUA

D.1. Are CCR cunoștință despre relațiile familiale confirmate de CJ Călărași prin adresa nr. 20831/18.11.2025 (Vasilescu Elena, soră Dumitrescu Mariana, membru CA ECOAQUA; Tudureanu Marioara, mamă a lui Tudureanu Alexandru, fost șef Oficiu Juridic ECOAQUA)?

D.2. Au figurat aceste relații în declarațiile de interese ale numitelor Vasilescu Elena și Tudureanu Marioara? În caz afirmativ, ce măsuri preventive a luat CCC pentru a evita includerea acestora în misiuni la ECOAQUA SA?

D.3. CCR are o politică instituțională privind verificarea relațiilor familiale între personalul camerelor teritoriale și conducerea/personalul entităților auditabile? Dacă da, vă solicit comunicarea acestei politici. Dacă nu, motivele lipsei.

Capitolul E. Răspunsul instituțional

E.1. Având în vedere Raportul DGRFP Ploiești AIF 2799 (constatări de 6,76 mil. lei) și configurația familială confirmată, CCR INTENȚIONEAZĂ să dispună un audit extraordinar la ECOAQUA SA pentru perioada 2022–2024, efectuat de o ALTĂ cameră teritorială (NU CCC)? Dacă DA, în ce termen? Dacă NU, pe ce fundament juridic motivat?

E.2. CCR INTENȚIONEAZĂ să declanșeze un audit intern al activității CCC pentru perioada 2017–2025 (mandatul Culea Marius Silviu)? Dacă DA, în ce termen?

E.3. Are CCR în vedere măsuri preventive (suspendare/retragere) cu privire la directorul CCC Culea Marius Silviu și directorul adjunct Vasilescu Elena pe perioada cercetărilor instituționale? Dacă NU, pe ce fundament motivat?

E.4. Care este poziția CCR în raport cu angajamentele asumate prin Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 (HG 1269/2021), în condițiile în care fenomenul de capturare instituțională expus se manifestă prin protejare la nivel central?

VI. AVERTIZARE PRIVIND CONSECINȚELE INSTITUȚIONALE ALE UNUI NOU REFUZ

Vă atrag în mod expres atenția asupra următoarelor consecințe în cazul unui nou răspuns parțial sau formal la prezenta întrebare scrisă:

(a) Un nou răspuns insuficient va fi considerat element suplimentar al practicii instituționale repetitive expuse la pct. I.4, întărind motivarea sesizărilor instituționale și disciplinare aflate în pregătire;

(b) Voi sesiza Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților cu solicitarea de audiere publică a dumneavoastră, pentru a explica direct comisiei parlamentare de specialitate motivele neîndeplinirii obligației de cooperare instituțională;

(c) Voi formula sesizare la organele de cercetare penală competente pentru cercetarea unei posibile infracțiuni de abuz în serviciu (art. 297 Cod penal), constând în posibila neîndeplinire a obligației de cooperare cu Parlamentul, materializată în două acte succesive (răspunsul nr. 77702/01.05.2026 și răspunsul la prezenta întrebare scrisă, dacă va fi tot insuficient), aspect cu caracter de continuitate documentat la pct. I.4;

(d) Voi sesiza Comisia Europeană (Direcția Generală Justiție și Consumatori, DG JUST) și, în măsura în care vor fi identificate fonduri europene afectate, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și/sau Parchetul European (EPPO), precum și Curtea Europeană de Conturi, privind modul de funcționare a instituției supreme de control financiar al statului român, în contextul angajamentelor asumate de România prin tratatele de aderare la Uniunea Europeană;

(e) Voi promova public, prin canalele instituționale și în spațiul public, dezbaterea privind compatibilitatea conducerii actuale a CCR cu standardele de transparență și cooperare instituțională asumate de România.

Mențiune privind elementele probatorii:

Calificările juridice avansate prin prezenta întrebare scrisă (caracterul repetitiv al neîndeplinirii obligației de cooperare, posibila incidență a art. 297 Cod penal) sunt fundamentate pe elemente probatorii oficiale aflate în dosarul subsemnatului, dintre care cele mai relevante sunt: adresa Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025 (confirmarea rețelei de relații familiale CCC, ECOAQUA), Raportul DGRFP Ploiești AIF nr. 2799/17.11.2025 (constatări de 6.760.096,07 lei la ECOAQUA SA), declarația de avere Grama O. Eduard nr. 479991/20.04.2022 (atestarea coproprietății Culea, Grama), cele 3 cereri de recuzare nr. 16680/09.09.2025, 17323/18.09.2025 și 17475/22.09.2025, precum și răspunsul nr. 77702/01.05.2026 al CCR. Aceste elemente vor fi prezentate organelor de cercetare în cadrul sesizărilor anunțate, în formă procedurală adecvată.