În atenția: Ministrului Finanțelor, domnul Alexandru NAZARE
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Obiectul interpelării: Costurile de conformare contabilă suportate de microîntreprinderile din România, datele oficiale deținute de Ministerul Finanțelor cu privire la această categorie de contribuabili și măsurile concrete evaluate de minister în vederea reducerii poverii administrative disproporționate, în raport cu principiul proporționalității reglementării consacrat de Directiva 2013/34/UE și cu prioritatea declarată a simplificării interacțiunii contribuabililor cu administrația fiscală
Stimate domnule Ministru,
În aplicarea art. 112 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 212, 213, 214, 215, 216 și 217 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta interpelare și solicit explicații cu privire la politica Ministerului Finanțelor în domeniul reglementării contabile aplicabile microîntreprinderilor, precum și comunicarea datelor oficiale deținute de minister cu privire la această categorie de contribuabili:
I. Contextul problemei
Microîntreprinderile reprezintă categoria cu cea mai mare pondere numerică din economia României, fiind coloana vertebrală a sectorului privat și principala sursă de ocupare în mediul IMM. Numărul entităților raportoare active la nivel național, în raport cu care Ministerul Finanțelor are competențe de reglementare contabilă, depășește 900.000, potrivit datelor publice, iar o proporție covârșitoare dintre acestea se încadrează în categoria microîntreprinderilor definite la art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Cadrul contabil aplicabil acestei categorii este stabilit, în principal, prin Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin reglementările contabile emise de Ministerul Finanțelor, în special Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate. Acest cadru impune microîntreprinderilor aceleași obligații fundamentale ca și entităților de dimensiuni medii sau mari: contabilitate în partidă dublă, Plan de conturi general, registre contabile obligatorii (Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea mare), balanță de verificare lunară, situații financiare anuale cu componente multiple, audit statutar în anumite situații, raportări contabile la termene fixe.
Costul economic și administrativ al acestor obligații, raportat la dimensiunea reală a microîntreprinderilor, ridică întrebări legitime privind respectarea principiului proporționalității reglementării — principiu consacrat atât de Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, cât și de jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României în materia reglementării activității economice.
Articolul 36 din Directiva 2013/34/UE permite expres statelor membre să instituie regimuri simplificate pentru microentități, cu exonerări substanțiale de la obligațiile de raportare contabilă. Această opțiune a fost valorificată de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene — printre care Franța, Italia, Germania, Polonia, Cehia, Portugalia și Marea Britanie (până la retragerea din Uniune) — prin introducerea unor regimuri contabile alternative, proporționale cu dimensiunea economică reală a microîntreprinderilor. România nu a valorificat, până în prezent, această opțiune într-un mod sistematic și coerent pentru persoanele juridice, deși a aplicat o formă de contabilitate simplificată pentru persoanele fizice cu venituri în sistem real, prin contabilitatea în partidă simplă, reglementată la art. 1 alin. (5) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată.
II. Disproporționalitatea reglementării actuale și costurile de conformare suportate de microîntreprinderi
În practică, microîntreprinderile din România sunt nevoite să suporte, pentru îndeplinirea obligațiilor contabile prevăzute de legislația în vigoare, costuri care, raportate la cifra lor de afaceri, pot reprezenta o povară disproporționată. Printre componentele acestor costuri se numără: onorariile plătite experților contabili membri ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România pentru ținerea contabilității, costurile licențelor de software contabil, costurile arhivării documentelor justificative, costurile aferente depunerii raportărilor periodice, timpul alocat de administrator sau de personalul entității pentru colectarea documentelor justificative și interacțiunea cu prestatorii de servicii contabile.
Mediul de afaceri a semnalat în mod repetat, prin organizațiile patronale reprezentative, că această povară contabilă este resimțită ca una dintre barierele semnificative în calea inițiativei antreprenoriale, a formalizării activităților economice de mici dimensiuni și a menținerii în economia reglementată a microîntreprinderilor care ar putea fi tentate să opereze în zona gri sau să recurgă la structuri juridice alternative (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale) tocmai pentru a evita cerințele contabile complete.
Ministerul Finanțelor a declarat în mod repetat, în comunicările publice oficiale din anul 2026, că simplificarea interacțiunii contribuabililor cu administrația fiscală reprezintă o prioritate a instituției, iar reducerea birocrației și recompensarea comportamentului fiscal corect sunt obiective strategice ale politicii fiscal-bugetare. Declarațiile publice ale domnului ministru Alexandru Nazare au subliniat angajamentul ministerului pentru digitalizare, transparență și dezvoltarea unor servicii publice moderne, orientate către nevoile reale ale contribuabililor.
În acest context de angajament public asumat, ridicarea întrebărilor privind situația contabilă a microîntreprinderilor și evaluarea oficială a costurilor de conformare suportate de această categorie reprezintă un demers legitim și necesar în exercitarea mandatului parlamentar de control al Guvernului.
III. Solicitările interpelării
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog, domnule ministru, să îmi comunicați, în scris, explicațiile și datele oficiale cu privire la următoarele aspecte:
1. Care este numărul total al microîntreprinderilor active din România la data de 31 decembrie 2025, definite potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, defalcat pe următoarele categorii: (a) microîntreprinderi cu cifra de afaceri anuală sub echivalentul în lei a 50.000 euro; (b) microîntreprinderi cu cifra de afaceri anuală între echivalentul în lei a 50.000 euro și echivalentul în lei a 100.000 euro; (c) microîntreprinderi cu cifra de afaceri anuală peste echivalentul în lei a 100.000 euro? Solicit ca defalcarea să includă și criteriul calității de plătitor sau neplătitor de taxă pe valoarea adăugată.
2. Care este estimarea oficială a Ministerului Finanțelor privind costul mediu anual suportat de o microîntreprindere activă din România pentru îndeplinirea obligațiilor contabile prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv onorariile plătite experților contabili sau contabililor autorizați, costul software-ului contabil și costul arhivării documentelor? Dacă Ministerul Finanțelor nu deține o estimare oficială, vă rog să precizați motivele pentru care o asemenea evaluare nu a fost realizată, în condițiile în care simplificarea administrativă este declarată drept prioritate instituțională.
3. Care este numărul total al sancțiunilor contravenționale aplicate microîntreprinderilor în baza art. 41 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, în perioada 2023–2025, defalcat pe exerciții financiare și pe tipuri de contravenții? Care este cuantumul total al amenzilor aplicate acestei categorii de contribuabili și care este rata de încasare efectivă a acestor amenzi?
4. A evaluat Ministerul Finanțelor, în ultimii 5 ani, oportunitatea valorificării opțiunii permise statelor membre de art. 36 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, în sensul instituirii unui regim contabil simplificat pentru microîntreprinderi, proporțional cu dimensiunea lor economică reală? Dacă da, care au fost concluziile acestei evaluări și care sunt motivele pentru care un asemenea regim nu a fost propus până în prezent? Dacă nu, care sunt motivele pentru care o asemenea evaluare nu a fost efectuată?
5. Care este poziția oficială a Ministerului Finanțelor cu privire la modelele de contabilitate simplificată pentru microîntreprinderi aplicate în alte state membre ale Uniunii Europene, în special: regimul francez micro-BIC și micro-BNC; regimul italian regime forfettario; regimul german Kleinunternehmerregelung; regimul polonez ryczałt od przychodów ewidencjonowanych; regimul ceh paušální daň; regimul portughez Regime Simplificado? Consideră ministerul că aceste modele ar putea oferi soluții utile pentru reforma cadrului contabil românesc aplicabil microîntreprinderilor?
6. Câte sesizări, plângeri sau propuneri a primit Ministerul Finanțelor, în ultimii trei ani, din partea microîntreprinderilor, a organizațiilor patronale reprezentative ale întreprinderilor mici și mijlocii sau a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu privire la costurile de conformare contabilă suportate de microîntreprinderi sau cu privire la oportunitatea simplificării cadrului contabil aplicabil acestei categorii? Care a fost răspunsul instituțional la aceste sesizări?
7. Dispune Ministerul Finanțelor de date privind numărul microîntreprinderilor care își externalizează contabilitatea către experți contabili sau contabili autorizați membri ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, respectiv proporția acestora în totalul microîntreprinderilor active? Care este estimarea ministerului privind piața totală a serviciilor contabile externalizate pentru microîntreprinderi, exprimată în valoare anuală?
8. Având în vedere prioritatea declarată public de simplificare a interacțiunii contribuabililor cu administrația fiscală, angajamentul pentru digitalizare, transparență și pentru dezvoltarea unor servicii publice moderne, orientate către nevoile reale ale contribuabililor, ce măsuri concrete și cu termene asumate are în vedere Ministerul Finanțelor, în anul 2026, pentru reducerea costurilor de conformare contabilă suportate de microîntreprinderile din România? Există un calendar asumat al unor modificări legislative sau ale legislației secundare în acest sens?
Comments are closed