Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – IMPLICAREA ROMÂNIEI ÎN MECANISMUL SAFE: TRANSPARENȚĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA SECURITĂȚII ȘI ECONOMIEI NAȚIONALE

Adresată: Domnului ILIE-GAVRIL BOLOJAN, PRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI

DOMNULUI LIVIU-IONUȚ MOȘTEANU, MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 01 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL Interpelării: IMPLICAREA ROMÂNIEI ÎN MECANISMUL SAFE: TRANSPARENȚĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA SECURITĂȚII ȘI ECONOMIEI NAȚIONALE.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate Domnule ministru,

Prin mecanismul SAFE, aprobat în luna mai 2025 de Consiliul UE, țările membre, precum și celelalte state din Spațiul Economic European și Ucraina, pot investi în producția și achiziția, în comun cu alte state, de echipamente militare performante, dar și în proiecte de mobilitate militară și logistică.

Bugetul total alocat este 150 miliarde euro și a fost solicitat în întregime de țările membre, după cum a anunțat pe 9 septembrie comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.

România este pe locul 2 între țările care au manifestat interes, solicitând 16,68 miliarde de euro.

Există state care nu au aplicat pentru instrumentul financiar menționat, întrucât stabilitatea fiscală internă le-a permis să acceseze programe de împrumuturi direct pe piața comercială, în condiții avantajoase. Cum bine știți, domnilor, nu este cazul României; doar guvernele din care ați făcut și faceți parte au adus România în situația financiară în care se află!

Instrumentul dă statelor eligibile împrumuturi pe termen lung (40 de ani), perioada de grație este de 10 ani, fondurile putând fi utilizate până la 31 decembrie 2030.

Autoritățile de la București au comunicat repetat, prin președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și ministrul apărării Ionuț Moșteanu, că România va utiliza instrumentul SAFE atât în producția și achiziția de echipamente militare, cât și pentru proiecte de infrastructură cu rol militar și civil.

Din declarațiile celor trei oficiali români rezultă că România dorește să realizeze diferite proiecte, cum ar fi: baza Mihail Kogălniceanu, portul Constanța, capetele autostrăzilor din nord-estul țării, achiziții de tehnică militară (în principal din state membre UE), dezvoltarea unor fabrici de tehnică militară.

Evident, înzestrarea armatei și dezvoltarea unei industrii de apărare competitive, ambele integrate în structurile NATO și lanțurile industriei de apărare europene, dar și dezvoltarea infrastructurii mixte civile și militare, sunt componente obligatorii ale sistemului de securitate națională.

În lunile septembrie și octombrie 2025, Comisia Europeană va negocia definitivarea listei proiectelor care vor fi finanțate în baza planurilor naționale de investiții întocmite de statele membre.

Ca urmare, vă rog, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În baza căror analize și documente ați solicitat suma exacta de 16,68 miliarde euro?
2. Cine și când a realizat planurile naționale de investiții în baza cărora negociați cu Comisia Europeană proiectele care vor fi finanțate?
3. Considerați că este corect să contractați în numele poporului roman astfel de instrumente financiare de credit fără consultarea și aprobarea Parlamentului României, deci fără un mandat clar?
4. Considerați că Parlamentul României este un simplu apendice, o anexă a guvernului pe care efemer îl conduceți?
5. Cât din suma de 16,68 miliarde de euro o veți dona, în termeni reali, Ucrainei?