“Românii din Valea Timocului sunt în pragul deznaţionalizării totale!”
Doresc să vă aduc în atenţie situaţia absolut dramatică a unei comunităţi româneşti uitată complet de autorităţile statului român, decimată în mod sistematic şi supusă unui regim de deznaţionalizare brutal. Este vorba despre fraţii noştri români de peste Dunăre, din Valea Timocului, în prezent Republica Serbia.
În urma unei delegaţii oficiale, desfăşurate în perioada 18-20 octombrie, am reuşit să cunosc şi să discut cu mai mulţi lideri ai comunităţii de români-vlahi din Timoc, oameni care prin simpla lor existenţă şi prin faptul că încă vorbesc limba română sfidează istoria şi regimul brutal care îi condamnă la pierzanie. Este vorba de o comunitate compactă de peste 300.000 de români, mereu uitaţi, neglijaţi şi nebăgaţi în seamă de autorităţi, aceşti eroi şi-au păstrat limba, portul, graiul, tradiţiile şi credinţa fără cel mai mic sprijin instituţional. Fără şcoli în limba română, fără presă, fără mass-media, până nu de mult, fără biserici în limba română, fără susţinere financiară, aceşti oameni încă spun cu mândrie că sunt români!
Deşi statul sârb a prezentat mereu cifre false cu privire la această comunitate, acuzându-i de toate infamiile, aceşti români nu îşi doresc altceva decât să poată trăi liniştiţi în satele lor, să îşi vorbească limba, copiii lor să înveţe în graiul matern şi să se poată ruga în biserici româneşti. Acestora le-a fost luat absolut totul, au rămas fără stâlpii de bază ai unei comunităţi, iar astăzi lansez, în numele lor, un strigăt disperat pentru ca românii noştri să poată fi salvaţi! Doar prin truda exemplară a unor reprezentanţi de vază ai acestor comunităţi, în prezent, mişcarea românească din Timoc mai supravieţuieşte.
A sosit clipa ca statul român să intervină de urgenţă pentru ca aceşti oameni să nu dispară pentru totdeauna! Repet, cu cea mai mare gravitate, nu mai putem pierde nici un moment! Fiecare zi, în care România nu intervine şi nu acordă sprijinul cuvenit, reprezintă un pas spre dispariţia identităţii acestor oameni!
Pe lângă rezistenţa culturală a acestor oameni, o chestiune dezastruoasă cu care se confruntă românii din Timoc este reprezentată de dezastrul ecologic care pune în pericol existenţa fizică a acestor comunităţi şi modul în care această regiune este devastată de interesele pur economice ale unei companii străine.
Am putut să văd la faţa locului modul în care statul sârb asistă impasibil la felul în care cetăţenii săi sunt jefuiţi de o companie privată de minerit din China. Statul sârb este incapabil să asigure respectarea dreptului la proprietate a acestor cetăţeni sârbi, etnici români-vlahi din zonă, şi considerăm că atitudinea statului sârb în această chestiune este incompatibilă cu standardele europene, cât şi cu ideea de aderare la Uniunea Europeană. Românii de aici sunt forţaţi să îşi vândă terenurile către o companie de minerit din China, iar cei care refuză sunt ameninţaţi, şantajaţi sau expropriaţi cu forţa, fiindu-le oferite preţuri derizorii în raport cu valoarea terenurilor. Pe lângă toate acestea, poluarea inimaginabilă face ca viaţa în zonă să devină insuportabilă. Deşeurile toxice sunt eliminate în pâraiele din zonă, acestea vărsându-se în Timoc şi mai apoi în Dunăre.
Aşadar, şi apele României sunt poluate de această companie, iar nimeni nu ia măsuri! Când unităţi ale fabricilor din zonă lucrează la capacitate maximă, aerul devine insuportabil şi poluarea se poate vedea prin fumul toxic eliminat de coşurile de fum ale companiei. Nici măcar animalele nu mai beau apă din pâraiele existente în această zonă.
Această atitudine este pur şi simplu barbară, astfel de practici antieuropene şi complet contrare valorilor unui stat civilizat ne fac să ridicăm un semn de exclamare în faţa autorităţilor europene şi a partenerilor noştri americani. În imediata vecinătate a României, etnicii români sunt supuşi deznaţionalizării, sunt supuşi intimidărilor şi, mai nou, chiar existenţa lor fizică este pusă în pericol. Fie acţionăm acum, fie îi condamnăm la pieire!
Nu există răspunsuri