Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru-interimar
Ministerul Finanțelor, domnului Alexandru Nazare, ministru
De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași
Subiectul întrebării: Criteriile de sustenabilitate aplicate cheltuielilor de personal din educație, comparativ cu cheltuielile pentru pensiile de serviciu
Stimați domni miniștri,
Premierul a declarat public că aplicarea integrală a legii salarizării profesorilor, adoptată în urma grevei generale din 2023, ar presupune un efort financiar de aproximativ 8 miliarde de lei numai pentru sectorul de educație, sumă considerată nesustenabilă pentru bugetul de stat. Ministrul Muncii a confirmat că suplimentarea posibilă a fost de 1,2 miliarde de lei, iar din anvelopa totală de circa 12,1 miliarde de lei prevăzută pentru noua lege a salarizării, aproximativ 3 miliarde ar fi alocate educației, în timp ce alte 3 miliarde sunt destinate compensării diferențelor pentru angajații cu venituri situate peste noile grile, în contextul în care criteriul urmărit în negocierea cu Comisia Europeană este menținerea cheltuielilor de personal la maximum 8,1% din produsul intern brut.
În spațiul public a fost formulată însă o comparație pe care Parlamentul nu o poate ignora: suma considerată nesustenabilă pentru întregul sistem de educație este semnificativ mai mică decât cheltuiala anuală a statului pentru pensiile de serviciu, estimată, în discuția publică, la aproximativ 22 de miliarde de lei și, prin urmare, întrebarea care rezultă nu este una de natură contabilă, ci de ierarhie a priorităților – dacă bugetul public este supus unor constrângeri, de ce constrângerea se aplică asimetric.
Promisiunea din 2023 privind raportarea salariului profesorului debutant la salariul mediu brut pe economie a fost singurul instrument gândit pentru a opri hemoragia de personal din învățământ. Fără el, sistemul continuă să piardă exact categoria pe care nu o poate înlocui: absolvenții buni, care aleg alte domenii sau alte țări. Consecințele se măsoară în discipline rămase fără profesori la catedră, în ore ținute în regim de plată cu ora de către oameni la limita epuizării și în rezultate școlare care se degradează de la o generație la alta.
În plus, stimați domni miniștri, există și o problemă de coerență juridică: prevederea din 2023 se află încă în legislație, iar noua lege urmează să abroge actul normativ care o conține. Așadar, statul nu îndeplinește un angajament asumat prin lege, ci îl elimină. Aceasta este o situație care ridică noi întrebări privind încrederea legitimă și privind valoarea pe care o mai are, pentru cetățeni și pentru sindicate, un acord negociat cu Guvernul și transpus în text normativ.
Vă rog să îmi comunicați, punctual, următoarele:
- Care este costul anual total, în anul 2026, al pensiilor de serviciu, defalcat pe categorii de beneficiari și pe partea suportată din contribuții, respectiv din bugetul de stat?
- Care este numărul beneficiarilor de pensii de serviciu, pe fiecare categorie, și cuantumul mediu al acestora, comparativ cu pensia medie din sistemul public?
- Ce fundamentare a stat la baza estimării de 8 miliarde de lei necesare pentru aplicarea integrală a prevederii privind salariul profesorului debutant? Solicit comunicarea simulărilor efectuate, inclusiv a celor realizate în colaborare cu Banca Mondială.
- Din anvelopa de aproximativ 12,1 miliarde de lei prevăzută pentru aplicarea noii legi a salarizării, care este defalcarea pe sectoare și pe destinații, inclusiv suma alocată compensării diferențelor salariale tranzitorii?
- A fost analizată varianta reducerii cheltuielilor cu pensiile de serviciu ca sursă de finanțare pentru salarizarea din educație și sănătate? Dacă da, solicit comunicarea analizei; dacă nu, vă rog să precizați motivele.
- Include plafonul de 8,1% din produsul intern brut convenit cu Comisia Europeană și cheltuielile aferente pensiilor de serviciu, sau acestea sunt tratate separat?
- Ce se întâmplă, din punct de vedere juridic, cu prevederea legală privind raportarea salariului profesorului debutant la salariul mediu brut pe economie, odată cu abrogarea actului normativ care o conține? Ce evaluare a fost solicitată privind respectarea principiului încrederii legitime?
- Care este numărul de posturi didactice rămase neocupate la începutul anilor școlari 2024–2025 și 2025–2026, pe discipline, și ce proiecție are ministerul pentru anul școlar 2026–2027?
Comments are closed