Adresată:
Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 17.06.2025
Obiectul întrebării: Sprijinirea absorbției fondurilor europene în agricultură și dezvoltare rurală în județele din zona Moldovei
Stimate Domnule Ministru,
Regiunea Moldovei, cu accent pe județele Iași, Suceava, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Botoșani și Vrancea, dispune de un potențial agricol semnificativ, cu o pondere importantă a populației active în domeniul agricol și o diversitate remarcabilă de resurse naturale și tradiții productive. Cu toate acestea, realitatea din teren ne arată că agricultura din această zonă se confruntă cu probleme structurale grave, iar rata de absorbție a fondurilor europene rămâne mult sub necesarul real și sub potențialul economic al regiunii.
ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE PE JUDEȚE
JUDEȚUL SUCEAVA – zona montană și submontană (Dorna, Humor, Câmpulung) se confruntă cu provocări majore în zootehnie și oieritul tradițional din cauza lipsei capacităților locale de procesare, în timp ce în zona colinară și de câmpie (Fălticeni, Rădăuți, Dolhasca), exploatațiile agricole sunt fragmentate, slab capitalizate și izolate administrativ.
JUDEȚUL IAȘI – cu toate că este un centru universitar important, transferul de tehnologie și inovație către sectorul agricol este insuficient. Exploatațiile din zona Pașcani, Hârlău și Târgu Frumos rămân predominant de subzistență, cu dificultăți majore în accesarea schemelor de modernizare.
JUDEȚUL NEAMȚ – zona montană (Ceahlău, Bicaz) are un potențial uriaș în zootehnie și turism rural, dar lipsa infrastructurii de transport și procesare limitează dezvoltarea. În zona de câmpie (Roman, Târgu Neamț), fragmentarea proprietății și îmbătrânirea populației agricole reprezintă obstacole majore.
JUDEȚUL VASLUI – unul dintre cele mai sărace județe din România, cu o agricultură predominant cerealieră extensivă, se confruntă cu probleme acute de depopulare și lipsa investițiilor în tehnologii moderne. Potențialul viticol din zona Cotnari-Huși este subutilizat.
JUDEȚUL BACĂU – diversitatea zonelor geografice (munte, deal, câmpie) oferă oportunități multiple, dar lipsa centralizării strategiilor de dezvoltare și a coordonării între sectoare face ca multe proiecte să rămână neimplementate.
JUDEȚUL GALAȚI – cu un potențial agricol remarcabil în zona de câmpie și o poziție strategică pe Dunăre, se confruntă cu probleme de management al resurselor de apă și cu lipsa centrelor de colectare și procesare a produselor agricole.
JUDEȚUL BOTOȘANI – situat la frontiera cu Republica Moldova și Ucraina, are un potențial special pentru comerțul agricol transfrontalier, dar infrastructura rutieră și logistica sunt insuficient dezvoltate.
JUDEȚUL VRANCEA – recunoscut pentru viticultură și pomicultură, se confruntă cu provocări în modernizarea tehnologiilor de producție și în promovarea internațională a produselor cu denumire de origine controlată.
PROBLEME TRANSVERSALE IDENTIFICATE
În toate aceste județe, pomicultura este în declin accelerat, lipsa centrelor de colectare și de sprijin consultativ face ca mulți fermieri să abandoneze producția, iar tinerii agricultori nu reușesc să acceseze fondurile europene din cauza birocrației excesive și a lipsei sprijinului tehnic local specializat.
Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeți punctual la următoarele întrebări:
1. MĂSURI PENTRU CREȘTEREA RATEI DE ABSORBȚIE
Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Agriculturii pentru a crește rata de absorbție a fondurilor europene în județele Iași, Suceava, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Botoșani și Vrancea, în special:
• În zonele montane și submontane unde zootehnia tradițională are un potențial ridicat, dar este slab susținută?
• În zonele viticole tradiționale (Cotnari, Odobești, Panciu) care necesită modernizare urgentă?
• În zonele de câmpie cu potențial cerealier mare, dar cu exploatații fragmentate?
2. SPRIJIN PENTRU FERMIERI MICI ȘI MIJLOCII
Cum sprijiniți concret fermierii mici și mijlocii din aceste județe în accesarea fondurilor europene prin instrumente de garantare și creditare, având în vedere că:
• Majoritatea exploatațiilor sunt sub 5 ha și nu pot oferi garanții bancabile?
• Există disparități majore între județe în ceea ce privește accesul la servicii financiare specializate?
• Mulți fermieri nu au cunoștințele necesare pentru întocmirea dosarelor de finanțare?
3. SIMPLIFICAREA ȘI DIGITALIZAREA PROCEDURILOR
Aveți în vedere măsuri pentru simplificarea și digitalizarea relației dintre fermieri și instituțiile gestoare ale fondurilor europene (AFIR, APIA), în special în județele cu:
• Infrastructură IT slabă și conectivitate internetă limitată?
• Forță de muncă îmbătrânită și cu nivel scăzut de alfabetizare digitală?
• Distanțe mari până la centrele administrativ-teritoriale?
4. OPERAȚIONALIZAREA CENTRELOR DE CONSULTANȚĂ
Intenționați să operaționalizați, la nivel județean și interjudețean, centre de consultanță agricolă funcționale, care să sprijine:
• Elaborarea și implementarea proiectelor europene în agricultură?
• Dezvoltarea domeniilor cu tradiție și potențial: pomicultura, zootehnia, viticultura și agroturismul?
• Crearea de parteneriate între fermieri pentru proiecte comune de modernizare?
• Transferul de tehnologie de la institutele de cercetare către practică?
5. MĂSURI SECTORIALE SPECIFICE
Ce strategii aveți pentru:
• Viticultura: modernizarea podgoriilor din Cotnari, Odobești, Panciu și sprijinirea exportului?
• Zootehnia: dezvoltarea fermelor mici și mijlocii de bovine, ovine și caprine în zonele montane?
• Pomicultura: relansarea livezilor tradiționale și crearea de centre de colectare și procesare?
• Agricultura ecologică: stimularea conversiei către metode sustenabile în zonele cu potențial ridicat?
6. COOPERAREA TRANSFRONTALIERĂ
Având în vedere poziția strategică a unor județe (Botoșani, Galați, Vaslui) la frontierele cu Republica Moldova și Ucraina, ce măsuri aveți în vedere pentru:
• Dezvoltarea proiectelor agricole transfrontaliere?
• Facilitarea exportului de produse agricole românești?
• Atragerea de investiții străine în sectorul agroalimentar?
7. INFRASTRUCTURA RURALĂ
Ce planuri concrete aveți pentru:
• Modernizarea drumurilor agricole în zonele izolate?
• Dezvoltarea rețelelor de irigații în județele cu deficit pluviometric?
• Crearea de centre logistice pentru colectarea și distribuția produselor agricole?
8. SPRIJINUL PENTRU TINERII FERMIERI
Ce măsuri specifice aveți pentru:
• Simplificarea accesului tinerilor la schema “Instalarea tinerilor fermieri”?
• Crearea de programe de mentorat pentru tinerii antreprenori agricoli?
• Dezvoltarea de parteneriate între universitățile de profil și sectorul agricol privat?
Rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris, cu detalii concrete și termene de implementare pentru fiecare măsură propusă.
Comments are closed