Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Situația critică a încasărilor la bugetul statului din evaziunea fiscală depistată – eșecul politicilor fiscale și necesitatea unei reforme radicale

Adresată:

Domnului Tanczos BARNA, Viceprim-ministru, Ministrul Finanțelor

De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 17.06.2025

Obiectul întrebării: Situația critică a încasărilor la bugetul statului din evaziunea fiscală depistată – eșecul politicilor fiscale și necesitatea unei reforme radicale

 

Stimate Domnule Viceprim-ministru,

În calitate de reprezentant al partidului Aliața pentru Unirea Românilor în Parlamentul României, îmi exprim profunda îngrijorare față de situația alarmantă privind încasarea sumelor rezultate din evaziunea fiscală depistată, precum și față de consecințele devastatoare ale politicilor fiscale incoerente implementate de guvernările precedente.

Fostul prim-ministru al României, domnul Marcel Ciolacu, a opinat că noile reglementări privind evaziunea fiscală reprezintă „o soluție intermediară” al cărei scop este colectarea de bani la buget și că măsurile au fost luate în condițiile în care, de ani de zile, evaziunea fiscală depistată nu s-a finalizat cu plata banilor către bugetul de stat. Această declarație constituie o recunoaștere oficială a eșecului sistemic al aparatului fiscal românesc în combaterea evaziunii și recuperarea prejudiciilor aduse statului.

Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatare a evaziunii fiscale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral majorat cu 15%. Această măsură, deși prezentată ca o soluție pragmatică, ridică serioase întrebări privind eficiența și echitatea sistemului fiscal românesc.

În contextul în care România se confruntă cu provocări bugetare majore și necesitatea consolidării veniturilor publice, este esențial să avem o imagine clară și transparentă asupra situației încasărilor din evaziunea fiscală depistată, precum și asupra impactului real al noilor reglementări legislative.

ÎNTREBĂRILE ADRESATE:

I. SITUAȚIA GENERALĂ A ÎNCASĂRILOR DIN EVAZIUNEA FISCALĂ

1. Care sunt sumele totale încasate la bugetul statului din evaziunea fiscală depistată în ultimii cinci ani (2020-2024)? Vă rog să furnizați:

  • Defalcarea anuală a încasărilor realizate
  •  Comparația cu sumele totale ale prejudiciilor constatate
  •  Rata de recuperare efectivă a sumelor datorate
  • Evoluția încasărilor în raport cu anii precedenți

2. Care este situația actualizată pentru anul 2025 privind încasările din evaziunea fiscală?

Solicit informații despre:

  •  Sumele încasate în primul semestru al anului 2025
  • Proiecțiile pentru întregul an 2025
  • Comparația cu aceeași perioadă din anul 2024
  • Măsurile suplimentare implementate pentru îmbunătățirea colectării

3. Care sunt principalele cauze ale eșecului în colectarea sumelor din evaziunea fiscală depistată? Aștept explicații detaliate privind:

  •  Deficiențele sistemului de urmărire și executare silită
  • Problemele de coordonare între instituțiile implicate
  • Lacunele legislative și procedurale identificate
  • Resursele umane și tehnice insuficiente

II. IMPACTUL LEGII DE DEZINCRIMINARE

4. Care este numărul total de prejudicii mai mici de un milion de euro, acoperite integral și majorate cu 15%, depistate și încasate de statul român până în prezent? Solicit detalii despre:

  • Numărul de cazuri soluționate prin această procedură
  • Sumele totale încasate prin aplicarea majorării de 15%
  • Timpii medii de soluționare a cazurilor
  • Comparația cu procedura clasică de recuperare

5. Care este impactul financiar real al dezincriminării asupra bugetului de stat? Vă rog să furnizați:

  • Sumele suplimentare încasate datorită noii legislații
  • Economiile realizate prin reducerea costurilor procesuale
  • Analiza cost-beneficiu a măsurii implementate
  • Proiecțiile privind veniturile viitoare din această sursă

6. Ce criterii și proceduri s-au stabilit pentru aplicarea măsurii de dezincriminare? Aștept informații despre:

  • Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii măsurii
  • Procedurile de verificare și validare a plăților
  • Mecanismele de control și audit intern
  • Măsurile anti-fraudă implementate

III. SITUAȚIA PROCESELOR ȘI LITIGIILOR

7. Care este numărul total de procese aflate în prezent pe rol privind prejudiciile mai mici de un milion de euro pe care statul român trebuie să le recupereze? Solicit informații detaliate despre:

  • Distribuția proceselor pe instanțele judecătorești
  • Stadiul proceselor (primă instanță, apel, recurs)
  • Sumele totale în litigiu pentru fiecare categorie
  • Timpii estimați pentru finalizarea acestor procese

8. Care sunt costurile procesuale suportate de stat pentru recuperarea acestor sume? Vă rog să specificați:

  • Costurile cu onorariile avocaților și experților
  • Taxele judiciare și cheltuielile administrative
  • Costurile cu personalul specializat din instituții
  • Analiza raportului cost-beneficiu pentru fiecare categorie de prejudiciu

9. Ce strategii s-au dezvoltat pentru accelerarea proceselor de recuperare? Aștept detalii despre:

  • Prioritizarea cazurilor cu cel mai mare potențial de recuperare
  • Procedurile alternative de soluționare a litigiilor
  • Colaborarea cu sistemul judiciar pentru eficientizare
  • Măsurile de digitalizare și modernizare a procedurilor

IV. EFICIENȚA SISTEMULUI FISCAL

10.Care este capacitatea reală a ANAF de a gestiona și recupera sumele din evaziunea fiscală? Solicit informații despre:

  • Numărul de inspectori și specialiști implicați în aceste activități
  • Resurse tehnice și informatice disponibile
  • Programele de formare și specializare a personalului
  • Planurile de dezvoltare și modernizare instituțională

11.Ce măsuri concrete s-au luat pentru îmbunătățirea performanțelor de colectare? Vă rog să detaliat:

  • Reformele organizaționale implementate la ANAF
  • Investițiile în tehnologie și digitalizare
  • Collaborarea cu alte instituții (Poliție, Parchet, Justiție)
  • Rezultatele concrete obținute prin aceste măsuri

12.Care sunt indicatorii de performanță utilizați pentru evaluarea eficienței colectării?

Aștept informații despre:

o Țintele anuale stabilite pentru încasări

o Metodologia de evaluare a performanțelor

o Sistemele de raportare și monitorizare

o Măsurile corective aplicate în caz de nerealizare a obiectivelor

V. COMPARAȚII INTERNAȚIONALE ȘI BENCHMARKING

13.Cum se situează România în comparație cu alte state membre UE la capitolul recuperării sumelor din evaziunea fiscală? Solicit:

  •  Statistici comparative privind ratele de recuperare
  • Analiza bunelor practici din alte țări
  • Recomandările organismelor internaționale pentru România
  • Planurile de implementare a standardelor europene

14.Ce programe de cooperare internațională sunt utilizate pentru combaterea evaziunii fiscale transfrontaliere? Vă rog să furnizați detalii despre:

  •  Colaborarea cu EUROFISC și alte platforme europene
  • Schimbul automat de informații fiscale
  • Investigațiile comune cu autoritățile din alte state
  • Rezultatele concrete ale acestor colaborări

VI. PERSPECTIVE ȘI MĂSURI VIITOARE

15.Care este strategia pe termen mediu și lung pentru combaterea evaziunii fiscale în România? Aștept informații despre:

  • Obiectivele strategice pentru perioada 2025-2030
  • Investițiile planificate în modernizarea sistemului
  • Reformele legislative și instituționale preconizate
  • Resursele financiare și umane necesare

16.Ce măsuri suplimentare se intenționează pentru creșterea ratei de colectare? Solicit detalii despre:

  •  Îmbunătățirea procedurilor de urmărire și executare
  • Dezvoltarea sistemelor informatice integrate
  • Consolidarea colaborării inter-instituționale
  • Implementarea de noi instrumente de detectare și prevenire

17.Cum se va evalua în viitor succesul măsurilor de dezincriminare implementate? Vă rog să specificați:

  •  Criteriile de evaluare a eficienței măsurii
  • Calendarul pentru review-ul periodic al legislației
  • Posibilitatea extinderii sau modificării pragurilor
  • Impactul asupra politicilor fiscale generale

VII. TRANSPARENȚĂ ȘI RAPORTARE

18.Ce măsuri se iau pentru asigurarea transparenței în procesul de recuperare a sumelor din evaziunea fiscală? Aștept informații despre:

  • Rapoartele publice periodice privind colectarea
  • Accesul cetățenilor la informații privind recuperarea prejudiciilor
  • Auditurile externe și controalele de specialitate
  • Mecanismele de feedback și îmbunătățire continuă

19.Care este contribuția concretă a acestor încasări la finanțarea serviciilor publice și investițiilor de stat? Solicit detalii despre:

  • Destinația sumelor recuperate din evaziunea fiscală
  • Impactul asupra bugetelor sectoriale (sănătate, educație, infrastructură)
  • Contribuția la reducerea deficitului bugetar
  • Efectul asupra sustenabilității fiscale pe termen lung

VIII. ASPECTE DE ECHITATE ȘI JUSTIȚIE FISCALĂ

20.Cum se asigură tratamentul echitabil între contribuabilii care plătesc impozitele la timp și cei care beneficiază de măsurile de dezincriminare? Vă rog să explicați:

  •  Măsurile pentru protejarea contribuabililor corecți
  • Criterii de diferențiere între evaziunea intenționată și erorile involuntare
  • Sistemul de stimulente pentru conformarea voluntară
  • Balanța între clemență și sancționare

21.Care este impactul asupra climatului de afaceri și încrederii în sistemul fiscal românesc? Aștept informații despre:

  • Reacțiile mediului de afaceri la noile măsuri
  • Efectele asupra investițiilor și activității economice
  • Schimbările în comportamentul fiscal al contribuabililor
  • Măsurile pentru menținerea unui climat fiscal echitabil

SOLICITĂRI SUPLIMENTARE

În completarea întrebărilor formulate, solicit următoarele documente și informații:

A. RAPOARTE ȘI STATISTICI DETALIATE

1. Raportul complet privind situația evaziunii fiscale în România pentru perioada 2020- 2025, incluzând:

  •  Statistici detaliate pe tipuri de impozite și taxe
  • Analiza sectorială a evaziunii (industrie, servicii, agricultură)
  • Distribuția geografică a cazurilor de evaziune
  • Profilul contribuabililor cu cele mai mari prejudici

2. Analiza cost-beneficiu detaliată a măsurilor de dezincriminare, cu:

  • Comparația între costurile recuperării prin proceduri clasice vs. noi proceduri
  • Impactul asupra încasărilor pe termen scurt, mediu și lung
  • Efectele secundare asupra comportamentului fiscal
  • Recomandări pentru optimizarea măsurilor

B. PLANURI DE ACȚIUNE CONCRETE

1. Planul strategic de îmbunătățire a colectării pentru perioada 2025-2027, cu:

  •  Obiective cuantificabile și termene precise
  • Resurse necesare și surse de finanțare
  • Responsabilități instituționale clare
  • Indicatori de monitorizare și evaluare

2. Programul de modernizare tehnologică a sistemului fiscal, incluzând:

  •  Investițiile în sisteme informatice avansate
  • Implementarea inteligenței artificiale în detectarea evaziunii
  • Dezvoltarea platformelor digitale pentru contribuabili
  • Calendarul și bugetul pentru fiecare etapă

C. MĂSURI DE TRANSPARENȚĂ ȘI CONTROL

1. Protocolul de raportare publică privind evaziunea fiscală, cu:

  •  Frecvența și conținutul rapoartelor
  • Indicatorii de performanță publicați
  • Mecanismele de verificare independentă
  • Accesul presei și societății civile la informații

Stimate Domnule Viceprim-ministru,

Situația evaziunii fiscale în România nu poate continua să fie tratată cu superficialitate și măsuri de compromis. Este necesară o abordare sistemică, coerentă și transparentă, care să asigure respectarea principiilor echității fiscale și eficiența colectării veniturilor publice. România are nevoie de un sistem fiscal modern, eficient și echitabil, capabil să susțină dezvoltarea economică și să asigure finanțarea serviciilor publice de calitate. Măsurile de dezincriminare, deși pot avea efecte pozitive pe termen scurt, trebuie evaluate în contextul mai larg al reformei sistemului fiscal și al obiectivelor pe termen lung.

Solicit un răspuns complet, documentat și transparent la toate întrebările formulate, însoțit de datele statistice relevante și planurile concrete de acțiune. Această informație este esențială pentru exercitarea controlului parlamentar și pentru asigurarea unei guvernări responsabile în domeniul politicilor fiscale.

Solicit transmiterea răspunsului în scris.

 

Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE