Cristina Emanuela Dascălu, deputat AUR şi vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, urmăreşte cu profundă îngrijorare evoluţiile recente din învăţământul preuniversitar românesc.
„Declaraţiile doamnei profesoare Silvia Muşătoiu, de la Colegiul Naţional „Gheorghe Șincai” din Bucureşti, la TVR Info, reflectă o realitate alarmantă: profesorii suplinitori sunt marginalizaţi şi subapreciaţi, deşi reprezintă o resursă de nepreţuit pentru educaţia elevilor.
Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, intrată în vigoare la 25 iulie 2025, a adus modificări semnificative în structura şi funcţionarea învăţământului preuniversitar din România. Printre acestea, majorarea normei didactice cu două ore pe săptămână a stârnit controverse. Ministrul Educaţiei, Daniel David, a justificat această măsură ca pe o necesitate pentru reducerea numărului de norme ocupate cu plata cu ora, care se ridicau la circa 30.000 în anul şcolar 2024–2025, şi pentru eficientizarea cheltuielilor publice.
În practică, însă, această decizie a generat nemulţumiri în rândul cadrelor didactice: creşterea normei fără reducerea sarcinilor administrative sau fără o creştere corespunzătoare a salariilor riscă să ducă la supraîncărcarea profesorilor şi, implicit, la scăderea calităţii actului educaţional.
Suplinitorii nu sunt cadre didactice „temporare”. Mulţi dintre ei au vechime, pregătire temeinică şi rezultate dovedite în procesul educaţional. Din păcate, lipsa posturilor titularizabile îi obligă să îşi fragmenteze norma între mai multe şcoli, generând instabilitate şi presiune crescută. Este inadmisibil ca un cadru didactic competent să predea în trei sau patru şcoli doar pentru a-şi completa norma, în timp ce elevii au nevoie de continuitate şi consistenţă în învăţare.
Profesoara Silvia Muşătoiu atrage atenţia asupra discriminării suplinitorilor calificaţi: există profesori care pot fi mai bine pregătiţi decât unii titulari, dar care rămân marginalizaţi doar din cauza statutului lor. Aceasta afectează direct calitatea instruirii şi dreptul elevilor la educaţie de înaltă calitate.
Pe lângă situaţia suplinitorilor, scăderea numărului de titulari ridică semne de întrebare: aproximativ 17.100 de posturi de titulari au dispărut între 2024–2025 şi 2025–2026, fără justificări clare. Această reducere afectează stabilitatea sistemului, continuitatea actului educaţional şi încrederea elevilor şi părinţilor în cadrele didactice.
Legea 141/2025 a generat proteste masive în rândul cadrelor didactice, inclusiv marşul profesorilor de la Guvern la Palatul Cotroceni din 8 septembrie 2025. Peste 20.000 de profesori au cerut anularea măsurilor de austeritate şi demisia ministrului Educaţiei, semnalând că deciziile adoptate nu ţin cont de realităţile din teren şi pot afecta negativ calitatea educaţiei.
Este imperativ ca Ministerul Educaţiei să recunoască, în sfârşit, rolul esenţial al suplinitorilor. Aceştia nu sunt o simplă „rezervă”, ci profesori dedicaţi, cu experienţă şi rezultate concrete. Marginalizarea lor afectează calitatea instruirii, creşte fragmentarea normelor şi slăbeşte coeziunea şcolară, elemente vitale pentru un sistem de învăţământ funcţional.
Ca deputat şi cadru didactic, mă angajez să susţin iniţiative care recunosc valoarea suplinitorilor şi le facilitează titularizarea, care opresc fragmentarea normelor şi instabilitatea profesorilor, care protejează continuitatea şi calitatea actului educaţional şi care asigură transparenţă şi responsabilitate în politicile de personal din învăţământ.
Educaţia trebuie să fie o prioritate naţională, iar profesorii competenţi, indiferent de statut, să primească respectul şi recunoaşterea cuvenită”, a declarat Cristina Dascălu.
Comments are closed