Claudiu Târziu – întrebare parlamentară către Ministerul Apărării Naționale – Statutul juridic al Cimitirului Eroilor din Chișinău și necesitatea intervenției României în vederea reamenajării acestei necropole românești

Adresată: domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, ministru al Apărării Naționale

De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni

Data: 06/04/2021

Obiectul întrebării: Statutul juridic al Cimitirului Eroilor din Chișinău și necesitatea intervenției României în vederea reamenajării acestei necropole românești.


Stimate domnule ministru,

România și Republica Moldova au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate bazate pe unitatea de limbă, cultură, istorie și spiritualitate, precum și pe aspirațiile comune europene și euroatlantice.

Activitatea de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din Republica Moldova se desfăşoară în baza Acordului dintre București și Chișinău, din 3 martie 2012, privind regimul juridic al mormintelor de război românești dintre Prut și Nistru. Potrivit acestui Acord, instituțiile însărcinate cu efectuarea tehnică a sarcinilor ce decurg din acesta sunt, pentru partea moldoveană, Centrul de Cultură și Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova și, pentru partea română, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.

Vă aduc la cunoștință că, în ziua de 27 martie 2021, aflându-mă într-o vizită oficială în Republica Moldova, am vizitat Cimitirul Eroilor din Chișinău, situat în strada Decebal nr. 17. Cu această ocazie am depus o coroană de flori la crucea din perimetrul fostei capele-osuar a cimitirului și am purtat discuții cu veterani ai Războiului pentru apărarea Patriei, de pe Nistru, din anul 1992. Anterior, în ziua de 26 martie, am vizitat și Cimitirul de onoare al Eroilor Români din localitatea Țiganca (raionul Cantemir), unde am depus o coroană de flori și am purtat discuții cu starețul Mănăstirii Eroilor (Mitropolia Basarabiei, Patriarhia Română) privind îngrijirea cimitirului.

În anii 1927-1938 cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor pentru adăpostirea osemintelor a 1645 de ostași, dintre care 431 de militari români (66 în morminte și 365 la criptă), a 234 ruși (27 în morminte și 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi și 6 polonezi din Primul Război Mondial. Ulterior, aici au fost înhumați și 96 de eroi români din cel de-al Doilea Război Mondial. O capelă-osuar a fost construită în interiorul acestei necropole.

Accesul în cimitir se făcea printr-o alee monumentală, compusă dintr-o scară de șase metri lățime cu 500 de trepte și un portal arhitectonic la bază construit din doi piloni din beton armat, cu înălțimea de 10 metri, purtând fiecare câte un vultur cu aripile desfăcute. Coloanele dominau o piață vastă semicirculară,  înconjurată de ziduri și ornamente. De forma unui poligon neregulat, cimitirul avea în centru o capelă în stil bizantin, în jurul căreia au fost amenajate șase parcele cu 136 de morminte în care au fost înhumați 202 eroi și două cripte cu 572 eroi români și ruși neidentificați.

În 1959 cimitirul și capela-osuar au fost distruse, pe acel loc construindu-se Institutul de Pneumologie și Ftiziatrie „Chiril Draganiuc”, la rândul său demolat la sfârșitul anului 2007.  

La începutul anilor 1990, când spitalul Institutului de Pneumologie și Ftiziatrie nu mai funcționa, pe fundamentul fostei capele a fost instalată o cruce de lemn cu inscripția „Glorie Armatei Române!”. După anul 1992, Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) ține periodic slujbe de pomenire a eroilor români și străini înmormântați în Cimitirul Eroilor din Chișinău.

Primăria municipiului Chișinău a vândut, prin licitație publică, la 15 octombrie 2007, terenul cimitirului, cu suprafața de 1,9 hectare, unei societăți comerciale cu capital privat (SC Buican Real Estate Holding SRL), în pofida interdicției cuprinse în acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Am constatat la fața locului că, pe locul fostului Cimitir al Eroilor din Chișinău, se mai păstrează doar parțial construcția monumentală de la intrare și fundația fostei capele. Totodată, pe o parte a terenului fostului cimitir au fost construite edificii noi, cum ar fi un centru comercial și un complex locativ.

Cunoaștem că, urmare a demersurilor întreprinse în anii anteriori de către partea română, Republica Moldova a inițiat renegocierea condițiilor de procurare a terenului din strada Decebal nr. 17, prin transmiterea către agentul economic respectiv a unui alt teren echivalent din proprietatea publică a statului. O altă soluție la îndemâna părții moldovene ar fi putut fi naționalizarea terenului fostului cimitir, pentru motive rezonabile de utilitate publică și cu dreaptă și prealabilă despăgubire, soluție care nu cunoaștem dacă a fost sau nu luată în calcul de către autoritățile centrale de la Chișinău.

De asemenea, suntem de părere că trebuie avut în vedere faptul că începând cu anul 2004 Cimitirul Eroilor din Chișinău figurează în Lista Monumentelor Istorice din Republica Moldova, cu denumirea „Complexul memoria Cimitirul Eroilor”. Statutul de monument istoric al Cimitirului Eroilor din Chișinău ar trebui să constituie un pas important în reglementarea juridică a chestiunii acestui loc de memorie pentru națiunea română și pentru alte națiuni ai căror eroi au fost înhumați în necropolă.

Nu cunoaștem dacă Ministerul Apărării Naționale a propus sau nu vreodată includerea pe agenda multiplelor ședințe comune a guvernelor României și Republicii Moldova a chestiunii Cimitirului Eroilor din Chișinău.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Care este stadiul de reglementare de către partea moldoveană a situației juridice a terenului Cimitirului Eroilor din Chișinău, ca așezământ socio-cultural ce perpetuează memoria sacrificiului suprem al militarilor români căzuți în zonă în cele două războaie mondiale?
  • Au fost inițiate discuții de către Ministerul Apărării Naționale, respectiv Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cu autoritățile omoloage din alte state care au ostași îngropați în necropolă (Germania, Austria, Franța, Italia, Cehia, Polonia, Ungaria și Rusia) în vederea conjugării eforturilor de soluționare a chestiunii Cimitirului Eroilor din Chișinău?
  • Ce măsuri cu caracter științific, juridic, administrativ, financiar și tehnic a întreprins până în prezent și intenționează să întreprindă pe parcursul anului 2021 Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din subordinea Ministerului Apărării Naționale în vederea cercetării, marcării, conservării și reamenajării Cimitirului Eroilor din Chișinău, inclusiv a capelei-osuar din interiorul acestui așezământ socio-cultural ce perpetuează memoria sacrificiului suprem al militarilor români căzuți în luptele din zonă în cele două războaie mondiale?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă publicarea unei prime forme a unui document intern al Comisiei Europene, adresat traducătorilor, care recomandă evitarea referirii la Crăciun și înlocuirea numelor biblice în limbajul oficial. „Niște birocrați nealeși de nimeni și care par că nu mai reprezintă pe nimeni […]
tricolor
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îl invită pe Klaus Iohannis la Alba Iulia, la evenimentele dedicate Zilei Naționale, pentru a constata la fața locului cât de dorit mai este de români în funcția prezidențială. „Dacă vrea să fie președintele tuturor românilor, și nu doar al PNL, […]
becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]