Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Statistica persoanelor aparținând filonului cultural și lingvistic românesc din Bulgaria, respectarea drepturilor lor cultural-lingvistice și sprijinul acordat de statul român înrudit

Adresată:  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                   Domnului Gheorghe-Florin CÎRCIU, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 11/05/2022

Obiectul întrebării: Statistica persoanelor aparținând filonului cultural și lingvistic românesc din Bulgaria, respectarea drepturilor lor cultural-lingvistice și sprijinul acordat de statul român înrudit

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule secretar de stat,

Legea nr. 299/2006 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni definește ca fiind români de pretutindeni atât persoanele aparținând minorităților naționale române, indiferent de apelativele folosite în privința lor, cât și persoanele aparținând filonului cultural și lingvistic românesc.

Cetățenii bulgari de limbă română aparțin: a) minorității naționale române și b) filonului cultural și lingvistic românesc.

Minoritatea națională română din Bulgaria nu este recunoscută oficial ca atare, fiind considerată drept un grup etnic/folcloric. Distribuția teritorială a minorității române revine Văii Timocului (regiunea Vidin) și Văii Dunării. Membrii acestei minorități reprezintă circa 5% din masa populației românofone din Bulgaria. Un subgrup al minorității naționale române îl reprezintă aromânii din Sud-Estul Bulgariei și din capitala Sofia.

Persoanele aparținând filonului cultural și lingvistic românesc sunt numite de către autoritățile bulgare cu apelativele „vlasite”, „rudarite” sau „vlasite rudari” (vlahi, rudari, vlahi rudari), apelativul Vlah fiind un exonim cu sensul de Român. Ei înșiși își zic români rudari. Autoritățile bulgare înclină totuși să-i considere – neoficial și fără niciun temei obiectiv – ca fiind rromi/țigani[1]. Ei înșiși nu se identifică niciodată cu rromii/țiganii, după cum nici rromii/țiganii bulgari nu-i consideră ca fiind de-ai lor.

Unii cercetători sunt de părere că românii rudari ar reprezenta o minoritate națională cu origini necunoscute, iar alții înclină să creadă că ar fi vorba despre o populație etnic mixtă. Etnografii nu i-au cercetat îndestul – sau mai deloc. Singurele lucruri în afara oricăror dubii sunt faptul că limba lor maternă este româna, iar obiceiurile lor populare sunt românești.

Românii rudari constituie circa 95% din masa populației românofone din Bulgaria. Acest grup etnic de limbă română nu este recunoscut în Bulgaria ca minoritate națională și nu beneficiază de niciun fel de drepturi cultural-identitare, reprezentând o așa-zisă minoritate silențioasă”. Tot mai mulți români rudari din Bulgaria își revendică drepturile naționale și solicită sprijinul statului înrudit România.

Se estimează că în statele balcanice ar exista circa 1 milion de români rudari vorbitori de limbă română.

Potrivit mai multor cercetători și organizații neguvernamentale, românii rudari ar fi în Bulgaria circa 400.000 sau aproximativ 5,63% din corpul social al țării (în regiunile de nord-est și centrale). Se pare că această cifră este exagerată. Presa bulgară scrisă și electronică a vehiculat diverse cifre în privința vorbitorilor de limbă română din Bulgaria de răsărit, acestea variind între peste 50.000 – 80.000 – 200.000 – 300.000 și 400.000 de românofoni[2].

Mai multe surse bulgare atestă prezența unor comunități importante numeric de români rudari în localități ca Pcelnik (regiunea Varna), Iagoda (comuna Măglij), Iagodovo (regiunea Plovdiv), Krușeto, Belene, Zlatorița, Silstra, Letnița, Vinograd, Bistrenți, Dăskot, Beala Cerkva, Polsko Kosovo, Novo Selo, Strajița, Aleksandrovo, Ghighen, Lileace și altele. Concentrații mari de români rudari au fost atestate în regiunile Varna, Burgaz, Plovdiv și Târnovo.

În iunie 2016 un grup din cinci fruntași ai comunităților de vlahi rudari din Bulgaria, condus de către domnul Dimitar Marinov, președinte al Asociației Vlahilor rudari din Bulgaria, a vizitat Parlamentul României, solicitând sprijin cultural-identitar din partea autorităților de la București.

Pagina de internet a Ambasadei României la Sofia nu menționează existența în țara de acreditare a unei importante numeric comunități înrudite de persoane aparținând filonului cultural și lingvistic românesc cum este cea a românilor rudari, după cum nu menționează nici existența unor asociații ale lor.

Potrivit mai multor surse, românii rudari din Bulgaria ar avea mai multe organizații neguvernamentale care promovează drepturile și libertățile fundamentale ale membrilor comunității[3].

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

  1. Care este numărul românilor rudari din Bulgaria, potrivit estimărilor Ambasadei României la Sofia și estimărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
  • Care sunt localitățile și regiunile din Bulgaria cu importante concentrații ale românilor  rudari.
  • Câte entități asociative (comunități, asociații, organizații neguvernamentale, partide politice, comunități religioase etc.) sau neasociative (fundații, așezăminte, formații artistice, etno-folclorice etc.) ale românilor rudari există în Bulgaria și câte dintre acestea sunt sau nu înregistrate juridic conform ordinii stabilite prin legislația bulgară.
  • Dacă există sau au existat în Bulgaria forme de învățământ/educație în limba maternă pentru românii rudari (grupe în grădinițele de copii, clase sau școli etc.) finanțate de la bugetul de stat sau private.
  • Dacă reprezentanți ai minorității românilor rudari au contactat în ultimele trei decenii misiunea diplomatică a României la Sofia și Departamentul (Ministerul) pentru Românii de Pretutindeni în vederea aducerii la cunoștință a problematicii cu care se confruntă comunitatea și solicitării de sprijin cultural din partea României ca stat înrudit.
  • În eventualitatea unui răspuns pozitiv la punctul precedent, care a fost sprijinul acordat de către statul român acestei minorități înrudite.

[1] Има ли малцинство на румънските цигани в България? / Există o minoritate de țigani români în Bulgaria? Sursa: https://dariknews.bg/regioni/varna/ima-li-malcinstvo-na-rumynskite-cigani-v-bylgariq-1558471

[2] Ще оставим ли Румъния да сформира малцинство у нас / Îi vom permite oare României să-și formeze o minoritate la noi. Sursa: https://kostadin.eu/2012/04/06/%D1%89%D0%B5-%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%B2%D0%B8%D0%BC-%D0%BB%D0%B8-%D1%80%D1%83%D0%BC%D1%8A%D0%BD%D0%B8%D1%8F-%D0%B4%D0%B0-%D1%81%D1%84%D0%BE%D1%80%D0%BC%D0%B8%D1%80%D0%B0-%D0%BC%D0%B0%D0%BB%D1%86/comment-page-1/

[3]  Асоциацията на власите в Източна България / Asociația Vlahilor din Bulgaria de Răsărit, Асоциация на власите-рудари в България / Asociația Vlahilor rudari din Bulgaria și Културно Сдружение на Власите от Ягодово / Asociația Culturală a Vlahilor din Iagodovo.


Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită partidelor aflate la guvernare să renunțe la propunerea de creștere cu 60% a impozitului pe dividende și cu 80% a TVA-ului pentru industria HORECA, măsuri fiscale care ar afecta dramatic antreprenorii români. „În loc să procedeze la debirocratizare, la reducerea […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a strâns la nivel național, precum și din diaspora, peste 2 milioane de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. „Românii nu îl mai vor pe Klaus Iohannis. Această campanie s-a bucurat de o largă susținere […]
Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]