Claudiu-Richard Târziu – Interpelare – Combaterea traficului de persoane

Adresată:  Domnului Lucian-Nicolae Bode – ministrul Afacerilor Interne

De către: Senator Claudiu Târziu – membru în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională

Circumscripția: nr. 42 București

Data: 26/10/2022

Obiectul interpelării: Combaterea traficului de persoane

Domnule ministru,

Traficul de persoane este un fenomen infracțional extrem de răspândit la nivel global, un flagel care amenință și distruge an de an viețile și libertatea a zeci de milioane de copii, femei și bărbați. Prin violență, constrângere și diverse forme de înșelăciune, traficanții de carne vie caută să obțină supunerea persoanelor vulnerabile, pe care le exploatează sexual sau le obligă să muncească forțat. În ultimii ani, traficul de persoane a devenit o afacere din ce în ce mai profitabilă, înregistrând câștiguri estimate la zeci de miliarde de euro, iar fenomenul a cunoscut o escaladare îngrijorătoare.  

În legislația românească, traficul de persoane este reglementată în cadrul capitolului VII – „Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile” – din Legea nr. 286/2009 – Noul Cod Penal. Astfel, conform prevederilor art. 210, „recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită:

a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;

b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;

c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,

se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”.

Potrivit alin. (2) al art. 210, „traficul de persoane săvârșit de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani”. În continuare, în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, „consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă”.  

Potrivit website-ului Ministerului Afacerilor Interne, „Poliția Română, D.I.I.C.O.T. și A.N.I.T.P. acționează cu prioritate pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și de minori”. „Activitatea de combatere a traficului de persoane este desfășurată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – D.I.I.C.O.T. și Poliția Română – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, iar cea de prevenire, monitorizare și evaluare a fenomenului traficului de persoane de către Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane”.

Opinia publică este obișnuită deja cu afirmații populiste și generale de tipul: „problematica traficului de persoane a devenit în ultimii doi ani o prioritate la cel mai înalt nivel al executivului român”; „guvernul are o toleranță zero față de această formă de sclavie modernă” – după cum a afirmat premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul Zilei Europene de Luptă împotriva Traficului de Persoane (care este marcată anual în data de 18 octombrie).

În realitate, potrivit statisticilor întocmite în principal de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, țara noastră se menține drept sursă primară pentru traficul de persoane exploatate sexual și prin muncă, înregistrând una dintre cele mai ridicate rate din Europa. În România, această infracțiune se manifestă cu predilecție în sectoare precum: construcții, agricultură, menaj. Prostituția, cerșetoria, furtul sunt principalele activități la care sunt obligate victimele traficului de carne vie, peste 50% dintre aceste persoane fiind minori.  

În Strategia Națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 949 din 9 noiembrie 2018, Guvernul României și-a asumat următoarele obiective generale:

„1. Consolidarea şi diversificarea demersurilor de prevenire a traficului de persoane.

2. Îmbunătăţirea calităţii protecţiei şi asistenţei acordate victimelor traficului de persoane în vederea reintegrării sociale.

3. Dezvoltarea capacităţii de investigare a infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori.

4. Creşterea calităţii informaţiilor diseminate privind fenomenul traficului de persoane.

5. Dezvoltarea şi extinderea procesului de cooperare între actorii relevanţi, naţionali şi internaţionali, implicaţi în lupta împotriva traficului de persoane, precum şi dinamizarea eforturilor de acţiune diplomatică de prevenire şi combatere a traficului de persoane şi de protejare a cetăţenilor români în ţările de destinaţie”.  

Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 36 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi comunicați:

1. Care sunt măsurile efective și cuantificabile adoptate la nivelul ministerului pe care îl conduceți, care a fost contribuția și noua concepție de conducere a dumneavoastră și care a fost eficiența lor pentru combaterea acestui fenomen?
2. Câte dintre sarcinile stabilite în Strategia Națională împotriva traficului de persoane menționată mai sus ați îndeplinit până în prezent?
3. În ce măsură ați îndeplinit obiectivele expuse în noua Strategie UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – COM/2021/171?