Senatorul AUR Cătălin Silegeanu afirmă că statul a contribuit la scumpirea locuirii prin majorarea impozitelor pe proprietate, în condițiile în care indicele chiriilor a crescut cu circa 43%, iar România are peste 2,5 milioane de locuințe neocupate.
„Când mărești cu 70–80% impozitele pe proprietate și, în același timp, scumpești prin decizie de stat chiriile locuințelor publice, nu poți să te prefaci surprins că locuirea devine tot mai scumpă. INS a raportat în primăvara lui 2026 o creștere anuală cu peste 43% a indicelui chiriilor, salt produs în mare parte chiar de deciziile statului, care taxează mai mult proprietatea”, declară Cătălin Silegeanu.
El susține că efectele ajung și în costurile firmelor care lucrează în spații închiriate.
„Zeci de mii de firme funcționează în sedii, magazine, hale, cabinete și spații comerciale închiriate, iar creșterea costurilor asociate proprietății ajunge ulterior în prețul produselor, în tariful serviciilor sau în cheltuielile curente ale afacerii, ceea ce alimentează implicit inflația și caruselul se restartează. La fel sunt afectați zecile de mii de studenți și elevi care depind de chirii în marile centre universitare, în condițiile în care venitul disponibil al gospodăriilor din România a scăzut cu 8,1% numai în primul trimestru din 2026, cea mai severă contracție din ultimii 15 ani”, afirmă Cătălin Silegeanu.
Într-un răspuns la o interpelare parlamentară, Ministerul Muncii indică pentru județul Botoșani o piață cu mai multe tranzacții, dar cu valori mediane mai mici, ceea ce schimbă lectura evoluției imobiliare.
„În județul Botoșani, numărul tranzacțiilor a crescut de la 13.856 în 2023 la 17.984 în 2025, iar valoarea totală a transferurilor a urcat de la 834,7 milioane la 1,126 miliarde de lei, însă valoarea mediană a unei tranzacții a coborât de la 24.000 la 16.500 de lei, semn că se tranzacționează tot mai multe proprietăți de valoare mică”, transmite senatorul.
Cătălin Silegeanu pune această evoluție lângă numărul mare de locuințe neocupate și lângă scăderea construcțiilor noi.
„România avea la recensământul din 2021 peste 2,5 milioane de locuințe neocupate. Numai în Botoșani erau 49.089, adică 26,89% din întregul fond locativ al județului, dintre care 38.139 în mediul rural. În 2025 s-au construit aici doar 780 de locuințe noi. Nici la nivel național nu vedem o febră a construcțiilor, pentru că numărul locuințelor finalizate a coborât de la 71.454 în 2023 la 59.062 în 2025, cu 17,3% mai puține și cel mai slab rezultat din 2017 încoace”, atenționează parlamentarul.
El concluzionează că tranzacțiile din zonele depopulate arată mai degrabă vânzarea proprietăților rămase în urmă decât o dezvoltare sănătoasă a pieței.
„Așadar, creșterea tranzacțiilor imobiliare se citește mai degrabă ca o lichidare treptată a patrimoniului din localitățile care pierd populație, unde oamenii vând casa, terenul sau proprietatea rămasă în urmă și își mută viața în marile orașe ori peste hotare. De altfel, cea mai amplă reformă socio-economică marca PSD și PNL”, mai transmite Cătălin Silegeanu, senator AUR.
Comments are closed