Geamănu Ștefan – Întrebare – Implicațiile programului „Diaspora investește acasă” și deconectarea Guvernului de la cauzele reale ale exodului populației

Adresată: Domnului Ilie-Gavril BOLOJAN, Prim-ministru interimar

               Domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, Ministru interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

               Domnului Dragoș-Nicolae PÎSLARU, Ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: A.U.R.   

Obiectul Întrebării – Implicațiile programului „Diaspora investește acasă” și deconectarea Guvernului de la cauzele reale ale exodului populației

Stimate Domnule prim-ministru interimar, Ilie-Gavril BOLOJAN

Guvernul pe care îl conduceți a aprobat recent programul „Diaspora investește acasă”, un proiect cu un buget de 100 de milioane de euro derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare, care promite credite de până la 200.000 de euro și un grant de 60% pentru românii din străinătate care aleg să revină în țară și să își deschidă o afacere.

Din păcate, această inițiativă trădează o filosofie de guvernare îngustă, care reduce ființa umană și cetățenia la statutul de simplu agent economic sau micro-investitor. Guvernul pleacă de la premisa greșită că românii au părăsit țara exclusiv din lipsă de capital de afaceri și că se vor întoarce dacă li se oferă un credit subvenționat și o schemă de finanțare.

Datele sociologice recente (reliefate prin studiul Diaspora Sentiment 2026, realizat de Mkor) contrazic brutal această viziune contabilă. În acest sens, 7 din 10 români stabiliți în străinătate refuză să se mai întoarcă definitiv în România, iar aproape jumătate dintre ei exclud categoric această posibilitate.

Motivele reale pentru care românii rămân în diaspora nu au legătură cu lipsa oportunităților antreprenoriale, ci cu calitatea vieții: un nivel de stres mai scăzut, servicii publice de sănătate și educație funcționale, respect din partea statului, predictibilitate și siguranță pentru copiii lor.

Diaspora este deja o comunitate stabilă, în care aproape un sfert dintre români dețin poziții de management sau sunt deja antreprenori în țările de adopție. Acești oameni nu caută să devină antreprenori într-un mediu de afaceri din România sufocat de birocrație, fiscalitate imprevizibilă și infrastructură deficientă, ci caută un stat funcțional.

Încercarea de a rezolva o criză demografică și socială profundă prin „injectare de capital” și prin împingerea forțată a cetățenilor spre antreprenor este un eșec ideologic. Un stat nu își aduce cetățenii înapoi cumpărându-le intenția de întoarcere cu un grant, ci oferindu-le servicii publice de demnitate europeană, salarii decente pentru munca cinstită și o administrație care nu își umilește cetățenii.

În consecință, vă solicit, domnule Prim-ministru interimar, alături de miniștrii de linie, să răspundeți punctual următoarelor întrebări:

1.De ce refuză Guvernul să înțeleagă că cetățeanul român este o ființă socială care are nevoie de demnitate, liniște și servicii publice funcționale, și îl reduce la un simplu „capital uman” pe care încearcă să îl transforme forțat în antreprenor într-un mediu economic instabil?

2.Având în vedere că datele sociologice arată că 70% dintre românii din diaspora refuză întoarcerea din cauza degradării calității vieții din țară, pe ce studii de impact concrete s-a bazat Guvernul când a decis că alocarea a 100 de milioane de euro pentru credite de afaceri va inversa procesul migrator?

3.Cum sunt susținute asemenea programe, de vreme ce românii sunt supuși unor taxe crescute, inflației și unor servicii de sănătate și educație grav subfinanțate?

4.Ce garanții are Guvernul că activele achiziționate prin acest program vor rămâne funcționale și după termenul minim obligatoriu de 3 ani, și că această schemă nu se va transforma într-o nouă formă de risipire a banului public fără un efect demografic durabil?

5.Când va abandona Guvernul aceste măsuri neo-liberale de nișă și va prezenta un plan național de reconstrucție a infrastructurii critice (spitale, școli, siguranță publică), singura măsură structurală care poate reda românilor sentimentul că au o țară în care merită să trăiască?