Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Guvernul României – Poziția Guvernului României privind înființarea unui Fond Român de Investiții în Republica Moldova.

Adresată:  Domnului Florin-Vasile CÎȚU, prim-ministru al României

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Poziția Guvernului României privind înființarea unui Fond Român de Investiții în Republica Moldova.

Stimate domnule prim-ministru,

România și Republica Moldova, ca două state actuale ale națiunii române, au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate de parteneriat strategic, bazat pe unitatea de limbă, istorie, cultură, spiritualitate și pe aspirația naturală privind viitorul lor comun.

Republica Moldova este, după România, statul cu cel mai mare procent de persoane deținătoare a cetățeniei române (circa 30% din ansamblul corpului social, procent în creștere continuă). De asemenea, România este primul partener economic și comercial al Republicii Moldova, atât la capitolul importuri, cât și la capitolul exporturi. Bucureștiul este și primul donator de fonduri nerambursabile către Guvernul de la Chișinău. Aceste fonduri nu au fost administrate de către partea română, ci de către entitatea numită Instituția Publică ”Fondul de Investiții Sociale din Moldova” (FISM).

Spre deosebire de România, alte state donatoare de fonduri nerambursabile în beneficiul cetățenilor și instituțiilor din Republica Moldova au ales să-și înființeze la Chișinău, cu acordul autorităților guvernamentale, Fonduri proprii de investiții, astfel încât donațiile străine să evite intermedierea guvernelor de dincolo de Prut.

A se vedea în acest sens Societatea Germană de Cooperare Internațională (Die Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit), care activează în Republica Moldova, începând cu anul 1994, în numele în numele Ministerului Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) și al altor ministere ale guvernului german.

De asemenea, guvernul Confederației Elvețiene a deschis la Chișinău, în anul 2000, Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova (Bureau de coopération suisse en Moldova), entitate care administrează asistența tehnică oferită Republicii Moldova de către Confederația Elvețiană. Biroul este responsabil de planificarea, implementarea și monitorizarea Programului Elvețian de Cooperare în Moldova, precum și de coordonarea activităților cu partenerii locali și internaționali.  

România i-a acordat ajutor financiar nerambursabil Republicii Moldova în cadrul Programului de cooperare pe anul 2014, încheiat prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti şi la Chişinău la 9 aprilie 2014, în baza articolului 1 paragraful 2 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. De acest program nu au putut beneficia mediul asociativ românesc din Republica Moldova, cultele atașate centrelor religioase din România, presa de limbă română sau oamenii de afaceri români locali, agenții economici români sau companiile mixte moldo-române care operează în Republica Moldova.

Presa din Republica Moldova a remarcat faptul că ajutorul financiar nerambursabil acordat de către România a fost utilizat adesea pentru construirea imaginii pozitive a unui sau altui partid politic aflat la guvernare la Chișinău[1].

S-a observat că mesajul autorităților de la Chișinău a fost în multe cazuri cum că sursele financiare alocate de România pentru renovarea grădinițelor din Republica Moldova ar fi constituit meritul exclusiv al principalului partid de guvernământ și al Guvernului Republicii Moldova, și nu al cetățenilor români. De asemenea, presa din Basarabia a constatat în multiple rânduri că plata salariilor pentru persoanele-cheie din conducerea FISM s-a efectuat din contul grantului românesc, contrar prevederilor Acordului semnat între guvernele de la București și Chișinău.

De asemenea, s-a remarcat faptul că Guvernul de la Chișinău nu a acordat scutire de TVA în cazul achizițiilor de bunuri și materiale de construcție din contul ajutorului financiar nerambursabil oferit de către București, o bună parte a acestui ajutor completând substanțial veniturile bugetului de stat al Republicii Moldova[2].

[1] Cum TOACĂ Chișinăul MILIOANELE date pentru grădinițe de București” / Grădinița din Marinici își propune să deconteze cheltuieli de 710.000 de euro, pentru o capacitate de 100 de copii – http://deschide.md/ro/news/social/4598/Marinici–Gradini%C8%9B%C4%83-de-UN-MILION-DE-DOLARI-pe-banii-rom%C3%A2nilor.htm ; Practici comuniste la Guvern. Cum sunt adunaţi banii pentru “donaţiile” lui Filat – http://hotnews.md/articles/view.hot?id=20035 ; Milioanele de euro destinate grădiniţelor, motiv de discordie în Parlament. Ghimpu: “Eu am solicitat aceşti bani!” – http://www.publika.md/milioanele-de-euro-destinate-gradinitelor–motiv-de-discordie-in-parlament–ghimpu–eu-am-solicitat-acesti-bani_1948631.html

[2] România a alocat 20 de milioane de euro pentru grădinițele din Moldova. Cum vor fi cheltuiți banii? 11 localități au efectuat contractarea agenților economici (în sumă de circa 23 mln MDL) pentru renovarea grădinițelor încă din anul 2013, prin Achiziții Publice, pînă la aprobarea listei grădinițelor beneficiare din grantul românesc. Notă: costul oricărui proiect aprobat prin Achiziții Publice include 20 %TVA. – http://www.realitatea.md/romania-a-alocat-20-de-milioane-de-euro-pentru-gradinitele-din-moldova–cum-vor-fi-cheltuiti-banii–video-_7520.html

În același timp, fondurile destinate de-a lungul anilor de către Guvernul României românilor din Republica Moldova și organizațiilor reprezentative ale acestora, presei de limbă română și Bisericii românești de la răsărit de Prut a fost incomparabil mai mici decât ajutorul de care au beneficiat din partea Bucureștiului guvernele de la Chișinău, aceste guverne afișând adesea poziții antiromânești.

De mai mulți ani se află în dezbatere publică ideea înființării Fondului Moldova (denumire convențională), ca fond românesc de investiții în Republica Moldova, care să administreze asistența tehnică și financiară acordată de București cetățenilor și entităților juridice (inclusiv instituțiilor și autorităților publice locale) de la răsărit de Prut.

Potrivit experților din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre, care a lansat acum câțiva ani această inițiativă, printre avantajele pe care le-ar presupune un Fond Moldova ar fi, în primul rând, administrarea lui privată şi ”business-oriented”, fără ingerinţe politice.

În al doilea rând, Fondul Moldova va putea investi numai în proiecte pe care le va administra.

În al treilea rând, acest fond va putea avea profit şi va putea distribui dividende acţionarilor.

În al patrulea rând, Fondul Moldova va putea mobiliza sume mari de bani, comparabile cu banii dispăruți din sistemul bancar din Republica Moldova – aceste sume vor putea produce efecte vizibile în timp scurt (3-5 ani) şi vor putea schimba lucrurile şi mentalităţile în Republica Moldova.

În al cincilea rând, va exista un instrument concret european cu care se vor face lucruri memorabile peste Prut, reducând decalajele şi permiţând unei entităţi din spaţiul euroatlantic să ”controleze” efectele. 

Date fiind relațiile speciale și privilegiate dintre România și Republica Moldova, sprijinul important pe care Bucureștiul îl acordă Chișinăului, precum și contextul geostrategic actual, în perspectiva negocierii unui nou Acord de asistență tehnică și financiară nerambursabilă acordată de către București Chișinăului, vă rugăm respectuos să ne transmiteți dacă Guvernul României consideră oportună înființarea unui Fond Român de investiții în Republica Moldova, precum cel aflat în dezbaterea presei și societății românești de pe cele două maluri ale Prutului.

În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să ne transmiteți care considerați că ar fi etapele și pașii concreți de urmat în realizarea unui asemenea proiect strategic, pe care îl apreciem ca fiind de maximă utilitate pentru consolidarea raporturilor economice dintre cele două state românești ale noastre.