Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Dizabilitățile generate de accidentul vascular cerebral post-fibrilație atrială. O amenințare diagnosticată tardiv, cu implicații profunde asupra vieții și asupra sistemului economic.

Adresată: Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Preşedintelui  Monica-Violeta Solomie, Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale, Ministrului Muncii şi Solidarității Sociale Simona Bucura-Oprescu

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 18/10/2023

Obiectul întrebării: Dizabilitățile generate de accidentul vascular cerebral post-fibrilație atrială. O amenințare diagnosticată tardiv, cu implicații profunde asupra vieții și asupra sistemului economic.

Stimate Doamne,

Accidentul vascular cerebral prezintă capacitatea negativă de a provoca dizabilități temporare sau permanente. Această afecțiune gravă poate aduce după sine o serie de complicații semnificative pentru pacienți, precum „(…) pierderea mișcărilor musculare, dificultăți de vorbire sau înghițire, pierderea memoriei sau tulburări cognitive, tulburări emoționale, depresie, durere, schimbări în comportament și în capacitatea de a se îngriji singure”,^[1] toate aceste impunând necesitatea unei îngrijiri medicale constante la domiciliu, dar și a sprijinirii pacientului care se află adesea în incapacitatea de a îndeplini activitățile și sarcinile cotidiene independent.

 În conformitate cu cele prezentate de către Ministerul Sănătății, „În România, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare reprezintă principalele cauze de deces și dizabilitate. Din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii factorilor de risc comportamentali este previzionată o creștere semnificativă a incidenței acestor boli în următorul deceniu.”^[2]

Asociația Societatea Națională de Medicina Familiei/Medicină Generală (SNMF) atenționează asupra faptului că „Peste 8200 de români mor în fiecare an în urma unui AVC cauzat de fibrilația atrială. Accidentele vasculare cerebrale la pacienţii cu fibrilaţie atrială cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea şi reduc cu 40% rata de recuperare. Astfel, în fiecare an, peste 3000 de români pot supraviețui unui astfel de AVC prezentând pareze, dificultăți de vorbire și alte dizabilități; două treimi dintre aceștia nu vor mai fi în viață la un an de la eveniment.”^[3]

Conform celor relatate în cadrul articolului INFOGRAFIC. Depistarea timpurie a fibrilației atriale și tratamentul anticoagulant scad riscul de AVC din anul 2017, „Dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina a explicat în cadrul conferinței că embolii care pleacă din cord, în cazul FA, sunt mari de obicei și determină obstrucția unui vas mare, ceea ce înseamnă că vor provoca un  AVC cu răsunet clinic mare, determinând sechele importante –  deficite motorii extinse, tulburări de limbaj, iar pe termen lung inclusiv risc de epilepsie vasculară sau demență vasculară. (…)”^[4] De asemenea, articolul de față evidențiază faptul că „(…) 27% dintre AVC legate de FA nu sunt detectate înainte de accidentul vascular pentru că FA este asimptomatică sau nerecunoscută de pacienți.”^[5]

Fibrilația atrială reprezintă „una dintre cele mai frecvente tulburări ale ritmului cardiac”^[6], o afecțiune care poate duce apariția unui accident vascular cerebral,^[7] însă care reprezintă adesea o problemă de sănătate nediagnosticată la timp.^[8] Din cauza lipsei de cunoștințe privind simptomele fibrilației atriale sau din prisma neprezentării timpurii a pacientului în cadrul unui consult cardiologic în vederea efectuării screeningului, tulburările ritmului cardiac de tipul fibrilației atriale dețin capacitatea negativă de a aduce în sălile de așteptare ale unităților medicale de stat un volum semnificativ de pacienți care manifestă simptomele accidentului vascular cerebral, dar și în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială pentru a fi stabilită încadrarea persoanei într-un grad de dizabilitate. 

Conform studiilor de specialitate, persoanele care manifestă aritmia cardiacă de forma fibrilației atriale prezintă un risc de 5 ori mai ridicat privind posibilitatea de a dezvolta un accident vascular cerebral ischemic. În comparație cu accidentele vasculare cerebrale determinate alte cauze, cele determinate de fibrilația atrială sunt asociate unui grad mai ridicat de invaliditate și mortalitate.^[9]

Ținând seama de faptul că fibrilația atrială „poate produce complicații precum (…) accident vascular cerebral ischemic”^[10], costurile de spitalizare, de tratament, dar și cele privind serviciile sociale și de asistență pe care le implică această afecțiune se pot constitui în sume considerabile.

            Realizarea unui screening al pacienților din anumite categorii, „cum ar fi cei cu vârsta peste 65 ani, cei care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un accident ischemic tranzitor, precum și purtătorii de stimulatoare cardiace sau defibrilatoare” cu scopul diagnosticării acestei afecțiuni cardiace este esențială.^[11] Însă, în contextul lipsei de cunoștințe privind simptomele fibrilației atriale, în contextul neprezentării pacientului în cadrul unui consult cardiologic în vederea efectuării screeningului din cauza costurilor pe care le implică efectuarea şi interpretarea electrocardiogramei în cadrul clinicilor și cabinetelor private, dar și din cauza lipsei de aparatură necesară efectuării electrocardiogramei în cadrul tuturor cabinetelor medicale de medicină de familie, șansele ca un accident vascular cerebral cauzat de fibrilația atrială să se producă cresc considerabil.

            Lipsa de aparatură necesară efectuării electrocardiogramei în cadrul tuturor cabinetelor medicale de medicină de familie, costurile ridicate pe care le implică această investigație realizată în regim privat, timpii mult prea ridicați de așteptare în cadrul instituțiilor medicale de stat, dar și lipsa de informare și de conștientizare a cetățenilor privind simptomele fibrilației atriale și consecințele negative ale acesteia contribuie la întârzierea diagnosticării afecțiunii, fiind adesea constatată după producerea unui accident vascular cerebral. Având în vedere cele evidențiate precedent, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele:

1. Vă rugăm să ne comunicați care este cuantumul cheltuielilor realizate de către statul român destinate persoanelor cu dizabilități datorate unui AVC, respectiv cuantumul cheltuielilor privind indemnizația lunară pentru persoana cu dizabilitate datorată unui AVC, indemnizația de însoțitor pentru persoana cu dizabilitate datorată unui AVC, dispozitivele medicale destinate persoanelor cu dizabilități datorate unui AVC, cheltuielile de spitalizare și recuperare, dar și cheltuielile privind celelalte facilități și beneficii destinate persoanelor cu dizabilități datorate unui AVC, în anii 2022 și 2023?

2. Vă rugăm să ne comunicați care este numărul total de persoane cu dizabilităţi datorate AVC comunicat Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale în anii 2022 și 2023?

^[1] https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/accidentul-vascular-cerebral-avc

^[2] https://ms.ro/en/press-center/ini%C8%9Bierea-strategiei-na%C8%9Bionale-pentru-combaterea-bolilor-cardiovasculare-%C8%99i-cerebrovasculare/

^[3] https://snmf.ro/2018/05/15/comunicat-campania-schimba-ritmul-pune-fibrilatia-atriala-pe-lista-scurta-a-prioritatilor-din-sanatate/

^[4] https://raportuldegarda.ro/infografic-depistarea-timpurie-fibrilatie-atriala-tratamentul-anticoagulant-scad-riscul-avc/

^[5] https://raportuldegarda.ro/infografic-depistarea-timpurie-fibrilatie-atriala-tratamentul-anticoagulant-scad-riscul-avc/

^[6] https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/fibrilatia-atriala

^[7] https://www.catena.ro/fibrilatie-atriala-cauze-simptomatologie-si-tratament#:~:text=Fibrilatia%20atriala%20este%20cel%20mai,aparitia%20unui%20accident%20vascular%20cerebral.

^[8] https://snmf.ro/2018/05/15/comunicat-campania-schimba-ritmul-pune-fibrilatia-atriala-pe-lista-scurta-a-prioritatilor-din-sanatate/

^[9] https://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1665-50442022000400149

^[10] https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/fibrilatie-atriala-cauze-simptome-tratament/

^[11] https://snmf.ro/2018/05/15/comunicat-campania-schimba-ritmul-pune-fibrilatia-atriala-pe-lista-scurta-a-prioritatilor-din-sanatate/