Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Deficitul bugetar actual impune căutarea de soluții pentru acoperirea acestui deficit. Propunerea este cea a aplicării TVA-ului la penalitățile curente.

Adresată: Ministerului Finanțelor, Ministrului Finanțelor Adrian Câciu

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 24/05/2023

Obiectul întrebării: Deficitul bugetar actual impune căutarea de soluții pentru acoperirea acestui deficit. Propunerea este cea a aplicării TVA-ului la penalitățile curente.

Stimate domnule Ministru,

            Conform Raportului Privind Situația Macroeconomică pe anul 2023 și Proiecția Acesteia pe Anii 2024-2026, GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL FINANŢELOR, un obiectiv al Politicii Fiscale Bugetare este reprezentat de „Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul anului 2024, contribuind, în acest fel  la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului;”, dar și „Consolidarea unei politici fiscale predictibile ferm angajate pe panta de reducere a deficitului bugetar, pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și durabile;”.

            De asemenea, citând cele precizate în raportul dat, „conform ultimilor date EUROSTAT^[1], principalii indicatori se prezintă astfel: În anul 2021 toate statele membre cu excepția Danemarcei și a Luxemburgului  au raportat deficit bugetar. Cele mai mari deficite au fost raportate de Malta, Grecia, Italia, Ungaria, România, Letonia, Spania, Franța.15 state membre au raportat deficite mai mari de 3% din PIB.”, iar „România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv ca urmare a înregistrării unui deficit bugetar de 4,4 % din PIB în anul 2019, semnificativ peste pragul de 3 % admis de regulamentele europene, Consiliul UE adoptând o recomandare adresată României privind încheierea situației de deficit excesiv până în anul 2024.”

Conform Programului de Convergență 2023-2026 – MAI 2023 – GUVERNUL ROMÂNIEI, „România face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE) de la începutul anului 2020, primind o recomandare din partea Comisiei Europene pe baza deficitului bugetar înregistrat în anul 2019 peste valoarea de referință din Pactul de stabilitate și creștere, de 3% din PIB. Conform recomandării Consiliului UE, procedura de deficit excesiv trebuie încheiată până în anul 2024.”

De asemenea, conform informațiilor publice, execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde de lei. Bugetul pentru 2023 este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.^[2]

Se poate constata astfel, pe baza rapoartelor date, faptul că România se află într-un deficit bugetar și faptul că se dorește atingerea unui deficit bugetar mai redus, dar și atingerea unei ținte de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul anului 2024.

Conform Codului Fiscal, ART. 265 – Definiţia taxei pe valoarea adăugată, „Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.” De asemenea, precum celor menționate în Codului Fiscal, ART. 286 – Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării, „(4) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate;”, printre alte excluderi de la plata TVA.

În situația abonamentelor de telefonie/internet, de exemplu, sumele pentru reziliere sunt facturate ca penalități contractuale, fără a se aplica TVA. Cu toate acestea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o hotărâre în cauza C–295/17 MEO – Serviços de Comunicações e Multimédia SA. Potrivit acesteia, perceperea unor astfel de sume reprezintă remunerații pentru prestări de servicii care sunt supuse regimului TVA.

Se concluzionează astfel că, în situația în care astfel de sume corespund celor pe care prestatorul le-ar fi primit până la finalul perioadei contractuale dacă nu ar fi avut loc o reziliere anticipată de către client, acestea trebuie facturate cu TVA, deoarece remunerează prestările de servicii contractate inițial.^[3]

Întrebare: Venim astfel, către dumneavoastră, cu o propunere, reprezentând, totodată, și o întrebare, cât se poate de simplă, care ar putea veni în beneficiul atingerii unui deficit bugetar mai redus și atingerii unei ținte de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul anului 2024:

Este posibilă aplicarea TVA-ului la penalitățile curente prevăzute prin intermediul contractelor, fără a crește însă valoarea penalităților?

Utilizând ca punct de sprijin definiţia Taxei pe Valoarea Adăugată, înțelegem faptul că aceasta este un impozit datorat la bugetul de stat, ca atare  o soluție ce poate veni în completarea acestuia. Considerăm faptul că o creștere a penalităților prevăzute prin intermediul contractelor ar genera disconfort și nemulțumire în rândul consumatorilor. Însă, aplicarea TVA-ului pentru penalitățile curente, fără a modifica însă cuantumul acestora, ar însemna posibilitatea atingerii unui deficit bugetar mai redus pe termen lung.

^[1]Notificarea fiscală din  octombrie  2022- Eurostat 

^[2] https://romania.europalibera.org/a/deficit-bugetar-trimestrul-unu-2023/32383571.html

^[3] https://www.juridice.ro/618160/penalitatile-comerciale-pot-fi-supuse-tva.html