Adresată de către domnul senator: Andrei BUSUIOC
Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Şedinţa Senatului din data de: 23-05-2023
Titlul declaraţiei politice: Un nou abuz asupra copiilor și părinților într-o țară nordică și indiferența autorităților române
Stimați colegi,
Din când în când, societatea românească este tulburată de câte un caz dramatic de despărțire a copiilor de părinții lor, în țările scandinave și fiind vorba de familii de români.
Așa a fost cazul familiei Bodnariu, acum câțiva ani, când autoritățile norvegiene au sechestrat toți cei cinci copii ai soților Marius și Ruth Bodnariu, pe motivul fără temei și abuziv al unor presupuse violențe asupra copiilor. Abia după un an și în urma protestelor comunităților de români din toată lumea, cei cinci copii au fost înapoiați familiei, care a și părăsit dezgustată Norvegia.
Mult mai dramatic s-a dovedit cazul doctoriței Camelia Smicală, căreia autoritățile finlandeze i-au răpit copii și i-au plasat în centre de reeducare, adevărate închisori pentru minori. Camelia Smicală și-a recuperat abia după câțiva ani copiii, abuzați și aproape sălbăticiți, cu rezultate dezastruoase la învățătură. În paranteză fie spus, după câteva luni de învățătură sub supravegherea mamei și a soțului ei, Mihail Jalaskoski (Smicală) a reușit să dea admitere și să intre la cel mai bun liceu din Tampere și al doilea ca prestigiu din Finlanda.
Societatea civilă românească a protestat și atunci, în fața ambasadei Finlandei și a Ministerului român de externe. Ca și în cazul familiei Bodnariu, Ministerul de Externe nu a făcut nimic, mulțumindu-se să comunice, în limbaj de lemn că “monitorizează situația” și „acordă asistență consulară”, invocând, de fiecare dată, „limitele competenței”.
Acum, o nouă dramă lovește o mamă româncă rezidentă în Danemarca și copilul ei care i-a fost răpit de statul danez și plasat într-o familie adoptivă. Hermina Gheorghe și-a pierdut primul băiat în urma unei leucemii galopante, iar pe fondul depresiei care a urmat morții copilului, autoritățile scandinave i-au luat dreptul de a-și crește al doilea copil. De opt ani, Hermina Gheorghe nu-și poate vedea copilul decât la intervale din ce în ce mai mari, unele cu anii.
Disperată, Hermina Gheorghe a intrat în greva foamei în fața Parlamentului danez, grevă la care a renunțat de teamă să nu fie din nou considerată bolnavă psihic. A mutat protestul în fața Președinției României, sperând că președintele Iohannis va intereveni pentru ea, cu greutatea funcției sale. Nu a primit niciun sprijin, de la cel mai rece și mai indiferent președinte pe care l-a avut România.
Este îndeobște cunoscut faptul că țările scandinave se află în avangarda experimentelor sociale de tot felul și că răpirea copiilor din sânul familiilor (dar numai a celor normale, heterosexuale) are o tradiție adâncă. Acolo – și nu în vreo țară oficial comunistă – copiii nefericiți născuți din căsătoria unor femei scandinave cu bărbați germani au fost plasate după cel de-al doilea război mondial în lagăre “de reeducare”, iar în zilele noastre copii sunt răpiți din familiile normale și dați spre adopție cuplurilor de homosexuali. În orice caz, răpirea copiilor din familiile care pun preț pe educație, respect și credință este o practică comună.
Sunt alături de Hermina Gheorghe și cer imperativ Ministerului de Externe să se implice concret, punând presiune pe autoritățile daneze să-i elibereze copilul Atitudinea de funcționari mărunți ai unei țări de mâna a doua nu face cinste cetățenilor României și în niciun caz nu folosește celor aflați în situații dramatice, care așteaptă asistență și ajutor de la statul Român!
Nu există răspunsuri