Andrei Busuioc – Declarație politică – Spitalul „Carol I” de la Ghermănești, oportunitatea de dezvoltare economică a județului Vaslui

Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 06/02/2024

Titlul declarației politice: Spitalul „Carol I” de la Ghermănești, oportunitatea de dezvoltare economică a județului Vaslui

Stimați colegi și cetățeni,

            Undeva, în județul Vaslui, într-un sat al cărui frumusețe rară ar uimi și pe cei de peste granițe, se află o clădire impresionantă, a cărei importanță istorică și culturală deosebită a fost dată uitării de către cei abilitați să o salveze timp de două decenii. Însă, nu toți au uitat ce se găsea acolo cândva. Deși natura pusese stăpânire pe ce a mai rămas din acest patrimoniu cultural românesc, mulți încă au văzut și văd, printre ruine și verdeață, spitalul care, cândva, purta numele Regelui ce l-a fondat, Carol I.

            Astăzi, fostul Spital „Carol I” de la Ghermănești este cunoscut sub denumirea de Centrul de Asistență Medico-Socială Ghermănești sau de Centrul Balnear Ghermănești, o instituție unde mii de persoane au fost tratate și unde calitatea curativă a apelor a fost recunoscută la nivel național și internațional. Un locaș, cândva al speranței și al recuperării, unde câte doi oameni se îngrămădeau într-un pat, doar pentru a beneficia de  apele cu efect curativ. Se spune că „apele subterane atestate din 1936 de aici ca fiind ape de pucioasă sunt considerate pe locul al doilea în România pentru calitățile curative”, având proprietăţi terapeutice deosebite, pentru care cei de peste granițe călătoreau sute de kilometrii.

Un sătean povestea că, „după desființare, numărul de telefon al Spitalului ar fi fost preluat de o familie din sat”, fiind sunați timp de „10 ani (…) de peste tot din țară și nu numai, ca să întrebe dacă pot veni la băi. Rămâneau uimiți când li se spunea că spitalul s-a închis. (…)”. Vorbele acestui sătean nu pot fi decât verosimile. După desființare, oamenii locului luau în butoaie apă din izvoare pentru a se vindeca singuri acasă. Deși locuitorii țării noastre și cei de peste hotare băteau sute de kilometrii, ore întregi, pentru a-și vindeca afecțiunile cu ajutorul apelor din Ghermănești, astăzi, din cauza lipsei de investiții susținute în reabilitarea Spitalului, nu mulți mai cunosc cum arăta frumusețea ce zăcea acolo și faptul că apele din localitate „sunt asemănătoare celor de la Băile Felix și Karlovy-Vary”.

În cadrul judeţului Vaslui, acolo unde activitatea de turism este aproape inexistentă, reabilitarea unui centru balnear caracterizat, în trecut, de notorietate, și punerea bazelor unei stațiuni turistice cu profil balnear ar reprezenta o adevărată șansă de dezvoltare economică pentru acest județ, al cărui progres pare să fi fost neglijat de către autorități. Trebuie, cu precădere, să ținem seama de faptul că „România deține o treime din potențialul balneoclimateric al Europei”, fapt ce impune obligația noastră de a proteja și valorifica resurselor naturale românești.

„Spitalul de la Ghermănești a fost preluat de Consiliul Județean Vaslui, dar a încetat să mai funcționeze ca unitate balneară din anul 2004, fiind închis ca urmare a indicatorilor medicali slabi și a condițiilor improprii.” De curând, Consiliul Județean Vaslui a demarat acțiunile pentru construcția Centrului Medico-Social la Ghermănești, pentru care susține faptul că în anul 2021 a făcut primele demersuri prin înființarea unor puțuri de prospecțiune pentru a putea evalua apele freatice din zona limitrofă fostului spital. CJ Vaslui ne-a comunicat în scris faptul că, la momentul dat, nu au fost identificate surse atrase de finanțare a obiectivului de investiții, proveniența fondurilor fiind în integralitate din bugetul Consiliului Județean Vaslui, comunicându-ne, totodată, faptul că date fiind modificările legislative apărute în domeniul securității la incendiu, a îngrijirii medicale în unități specializate și, de asemenea, a conjuncturii economice și politice din zona României, sumele necesare realizării obiectivului de investiții actualizate la data prezentei au dus la creșterea substanțială a indicatorilor tehnico-economici, fapt ce impune căutarea și atragerea de fonduri din surse nerambursabile sau de altă natură.

Reabilitarea spitalul care, cândva, purta numele Regelui fondator Carol I, este așteptată, de un timp îndelungat, de către locuitorii țării noastre și de către cetățenii de peste granițe. Dacă i-am întreba pe cetățenii români care i-au călcat pragul adesea și pe localnicii vasluieni despre Centrul Balnear de la Ghermănești, am constata melancolia acestora cu privire la ce, odată, era un patrimoniu cultural protejat și respectat, un simbol al eforturilor glorioase depuse de către Regele Carol I.

 Privim cu teamă asupra procesului de finalizare privind reabilitarea Centrului Medico-Social la Ghermănești. Timp de aproximativ două decenii, această „resursă” deosebită a județului Vaslui, care are potențialul de a transforma zona într-un punct de interes național, a fost neglijată, iar pentru reabilitarea acestei unități nu a fost descoperită o sursă de finanțare. Cei ce dețin unitatea în administrare ne comunică faptul că proveniența fondurilor este în integralitate din bugetul lor și faptul că este necesară căutarea și atragerea de fonduri din surse nerambursabile sau de altă natură. Acest răspuns ne îndeamnă să ne întrebăm dacă procesul de reabilitare a fostului Spital „Carol I” va fi dus la bun sfârșit în lipsa identificării de surse atrase de finanțare și dacă vor fi descoperite strategii care să salveze, într-un final, acest patrimoniu istoric românesc.

Sperăm profund ca, într-un final, fostul Spital „Carol I” să își deschidă porțile, iar locuitorii țării noastre și cei de peste hotare să îi calce din nou pragul. Ne dorim ca Spitalul „Carol I”  să se bucure de același prestigiu ce îl caracteriza și în trecutul nostru istoric, ca numele Regelui fondator să nu fie dat uitării și ca noul Centru să îi poarte numele Regelui Carol I, în semn de respect și mărturie a eforturilor memorabile depuse de acesta.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, atrage atenția asupra faptului că România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. Petrișor Peiu precizează […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat sâmbătă, 12 octombrie, în cadrul evenimentului ”AUR pentru Oltenia”, candidații pentru alegerile parlamentare din judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt și Vâlcea. La eveniment au participat George Simion, președintele AUR, candidat la alegerile prezidenţiale, și Claudiu Târziu, europarlamentar AUR și […]
Nelu Tătaru, unul dintre cele mai toxice personaje din politica românească, vârful de lance al criminalilor care au dictat închiderea în case a românilor în timpul pandemiei, a ajuns pe mâna procurorilor DNA. Cum, la ordinul stăpânilor de la OMS, circul cu purtarea măștilor pe față […]
Petrișor Peiu, propunerea AUR pentru Ministerul Economiei Naționale, atrage atenția asupra faptului că săptămâna trecută guvernul PSD-PNL a anunțat o „mare victorie”: grupul energetic numărul 5 Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata să fie pus în funcțiune şi să fie conectat la Sistemul Energetic […]
“În ultimele săptămâni, a apărut în spațiul public o posibilă tranzacție comercială cu implicații profunde asupra securității energetice a României. Este vorba despre vânzarea companiei de furnizare de gaze și energie electrică E.ON România către compania maghiară de stat MVM, controlată direct de guvernul Viktor Orban. […]
Delegația AUR în Parlamentul European a susținut în această săptămână o conferință de presă în cadrul căreia au fost abordate teme privind viitorul european al Republicii Moldova, întârzierea procesului de aderare a României la Spațiul Schengen și restricțiile vamale impuse de Germania, precum și dublul standard […]