Andrei Busuioc – Declarație politică – Ecologismul radical în România și implicațiile sale. Cât ne asumăm și cât realizăm, de fapt?

Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 19/12/2023

Titlul declarației politice: Ecologismul radical în România și implicațiile sale. Cât ne asumăm și cât realizăm, de fapt?

Stimați colegi și cetățeni,

                Nu de curând, România a ales să fie membru susținător al Pactului Ecologic European, un pact care ar sprijini „transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă și competitivă”. Pactul este un pachet de inițiative  ale Comisiei Europene ce ar urmări să plaseze UE pe calea către o tranziție verde, cu  obiectivul  de atingere a neutralității climatice până în 2050. Însă  atingerea neutralității climatice până în anul 2050 trebuie să survină ca urmare a îndeplinirii unei ținte  intermediare –  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990 până în 2030.

Un obiectiv ambițios, pentru care guvernanții noștri și-au asumat responsabilitatea în numele românilor fără a chestiona resursele și instrumentele deținute, fără a cântări impactul și implicațiile  asupra industriilor,  forței de muncă, costurilor totale ce se vor răsfrânge asupra statului și cetățenilor, fără a se întreba dacă situația actuală a României permite îndeplinirea țintelor acestui pact. Ne punem, de asemenea, problema în urma căror fundamente au fost stabilite aceste ținte procentuale utopice de către Comisia Europeană.

Partidul AUR a dorit renegocierea termenilor Pactului Ecologic European, în timp ce ceilalți nici măcar nu au chestionat implicațiile sale asupra societății românești. Pe când „apărătorii” acestei țări ar fi făcut orice doar pentru a nu fi renegați de către Comisia Europeană, noi am văzut cum vor fi pierdute mii de locuri de muncă, cum forța noastră de muncă va privi neputincioasă în fața unor decizii ireversibile, cu impact financiar și social considerabil asupra românilor. Membri ai Comisiei Europene susțineau că resursele de tip cărbune nu au niciun viitor, recunoscând ulterior  că energia pe bază de cărbune reprezintă o soluție în contextul războiul din Ucraina.

De ce trebuie să le închidem pe acestea, în contextul în care deținem propriile resurse naturale ce pot contribui în cadrul contextului economic și social? Ce se va întâmpla când vom renunța la forța noastră de muncă și vom crea șomeri? Ce se va întâmpla atunci când ne vom îngloba în datorii? Vom transforma UE într-o societate prosperă sau vom distruge complet economia țării?

Contextul generat de  războiului din Ucraina ne-a oferit o lecție importantă, aceea că nu putem renunța la resursele  proprii, utile în caz de urgențe, calamități, dar nu numai, doar din dorința de a ne alinia la cerințele CE.

Cât de bine au analizat și au calculat guvernanții noștri șansele ca România să îndeplinească în totalitate țintele propuse de  UE prin Pactul Ecologic European? Cât de bine au analizat riscurile și consecințele acestui pact, înainte de a le comunica românilor deciziile UE? Sunt guvernanții noștri adepți ai sustenabilității extreme, într-un stat care, de altfel, nu poate fi caracterizat ca fiind plasat în topul țărilor poluante, sau doar doresc păstrarea unor bune relații cu Comisia Europeană?

Nu negăm premisa că la nivel global a fost atins un nivel al poluării ce necesită o atenție sporită, cu scopul de a diminua și a înlătura efectele nedorite asupra climei. Însă, deși susținem și avem în vedere protejarea mediului înconjurător, considerăm că acest fapt trebuie aceasta trebuie realizată prin politici echitabile și juste, aplicând principiul „poluatorul plătește” cu precădere statelor  al căror nivel de industrializare generează cel mai ridicat procentaj de emisii de gaze cu efect de seră.

Ce țări produc cel mai crescut nivel de CO2? China, urmată de Statele Unite. Unde se află România în clasamentul țărilor ce produc cel mai ridicat nivel de CO2? Cu siguranță, nu se încadrează în topul primelor zeci de țări, astfel, fiind posibil ca ecologismul extrem  să influențeze într-o manieră restrânsă parcursul evolutiv sau involutiv al climei globale. „În 2020, România a emis 71,48 milioane de tone de CO2 (…) Cifra reprezintă 0,21% din totalul emis de la nivel global.” Conform unui articol de presă publicat în cadrul anului precedent, „România emite astăzi doar 1/3 (o treime) din CO2 pe care îl emitea în 1989. (…). Germania, de exemplu, și-a redus emisiile cu 36% în același interval de timp; adică acum produce 2/3 din CO2 pe care îl emitea în 1989. Franța a redus emisiile doar cu 30%. Italia a redus doar cu 25%. Elveția doar cu 18%. (…) Întreaga Uniune Europeană emite 8,4%. România produce 0,2%”. Nivelul de CO2 produs pe teritoriul României este unul scăzut comparativ cu cel produs la nivelul multor altor state. De ce trebuie, atunci, ca cetățenii, agricultura și economia românească să aibă de suferit?

Stimați guvernanți, doriți, într-adevăr, să vă aliniați practicilor UE? În anul 2018, România avea 52.233 de gospodării fără curent. În anul 2022, peste 5 milioane de cetățeni nu aveau acces la o rețea de apă curentă și peste 8 milioane nu erau racordați la rețeaua de canalizare. La începutul anului școlar 2023-2024, 189 de școli din România încă au WC-urile în curte. În anul 2022, aproape 30% dintre salariații români erau plătiți cu salariul minim pe economie. „Un studiu al instituției Avocatul Poporului relevă faptul că salariul minim brut pe țară este mai mic decât coșul de consum pentru o persoană adultă singură, fapt care nu poate să-i asigure acesteia un trai decent. La bilanțul sumbru al sărăciei se adaugă pensionarii, din rândul cărora 40% trăiesc la limita sărăciei. Studiile arată că trei din zece copii trăiesc la limita subzistenței, iar mulți dintre ei se culcă flămânzi, mai ales cei din mediul rural.” 4 din 10 elevi români sunt analfabeți funcțional.

Reiterând cele menționate, nu negăm premisa conform căreia a fost atins, la nivel global, un grad al poluării ce necesită o atenție sporită pentru a împiedica multiplicarea consecințelor negative asociate acesteia. Însă, încălzirea globală, cauzată de poluare, a ajuns, de curând, prin politici și regulamente, să reprezinte o idee care influențează și amenință, mai degrabă, supraviețuirea economico-socială a individului  decât un proces care cauzează dispariția sa. În încercarea de a fi atinse obiective și ținte ambițioase, uneori chiar utopice și irealizabile, activitatea sectoarelor industriale a fost reevaluată ori eliminată, provocând o transformare radicală în structura economică și socială, crescând numărul de șomeri care și-au pierdut sursele de venit, crescând costurile serviciilor, produselor și a vieții în sine.

Din 2035, se dorește ca toate mașinile nou venite pe piață să aibă emisii zero și să nu emită CO2. Stimați guvernanți, câți români își permit achiziționarea unui autoturism electric? „Potrivit datelor INS, aproape două milioane de români fac naveta, circa o treime din ei în alt județ decât cel în care locuiesc, iar două treimi în altă localitate din județul în care stau.” Nu toți românii care fac naveta dețin în proximitatea locuinței mijloace de transport în comun și, cu atât mai mult, mijloace de transport în comun ale căror activitate să corespundă programului de lucru al românilor. De asemenea, nu toți românii vor să facă naveta folosind mijloacele de transport în comun, având copii și sarcini în afara programului de muncă. Gândindu-ne realist, câți români vor, de fapt, să investească resurse financiare în achiziționarea unui autoturism și întreținerea sa? Probabil că nu foarte mulți, însă mulți sunt obligați să-l achiziționeze pentru a-și finaliza sarcinile și angajamentele cotidiene. De ce le impunem să achiziționeze autoturisme electrice? Câți își permit și de ce le îngreunăm traiul zilnic?

Totodată, au fost consultate studiile care au arătat faptul că fabricarea unei baterii tipice pentru mașinile electrice poate duce la producerea unei cantități considerabile de emisii de carbon? Au fost consultate cazurile în care autoturismele electrice au luat foc spontan? Dar părerile românilor cu privire la aceste situații?

Dorim să reamintim faptul că România este obligată „la plata către Comisia Europeană o penalitate cu titlu cominatoriu în cuantum de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere în aplicarea măsurilor necesare pentru a se conforma Hotărârii din 18 octombrie 2018, Hotărârea Comisia/România (C-301/17,EU:C:2018:846), începând de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la cea a executării complete a Hotărârii din 18 octombrie 2018,Comisia/România (C-301/17, EU:C:2018:846), la plata către Comisia Europeană a unei sume forfetare în cuantum de 1 500 000 de euro, la plata cheltuielilor de judecată”, ca urmare a faptului că nu a închis depozitele de deșeuri pe care și-a asumat că le va închide. O demonstrație a consecințelor ce însoțesc asumările susținute de către guvernanții noștri, o demonstrație a consecințelor financiare ce se răsfrâng asupra tuturor românilor, în urma unor decizii susținute în lipsa informațiilor necesare.

Prin STRATEGIA PE TERMEN LUNG A ROMÂNIEI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ – ROMÂNIA NEUTRĂ ÎN 2050, Scenariul România Neutră, ne spuneți faptul că „Prin introducerea unor diete adecvate, factorul emisiilor cauzate de fermentarea enterică va fi redus cu 10% în 2030 și cu 30% în 2050 în raport cu valoarea din 2020.” La ce costuri se vor ridica aceste „diete adecvate” și cum vor impacta sănătatea consumatorilor finali? Ce studii stau la baza acestor procentaje și cum au fost realizate acestea?

Ne mai spuneți faptul că „Ponderea surselor de energie solară folosite în agricultură va crește la 15% în 2050, în timp ce consumul de diesel va fi redus la 0% în 2050.” Să înțelegem faptul că toate utilajele arabile vor fi electrice? Industria agrară va funcționa pe bază de energie solară? Din totalitatea utilajelor arabile, câte dintre acestea folosesc acum diesel și câte funcționează exclusiv pe bază de electricitate? Și totuși, energia electrică impune anumite limite. Cât timp este pierdut, dar și ce resurse, din cauza faptului că utilajul electric nu este funcțional fiind necesară alimentarea sa? Care este autonomia utilajelor arabile electrice? Trebuie să avem în vedere și faptul că energia solară nu este o resursă disponibilă în fiecare moment de pe parcursul anului. Cum va impacta aceasta producția și cum se va răsfrânge asupra cetățenilor?

În procesul de „ecologizare”, trebuie ca România să-și asume obiective realiste și realizabile, nu ținte fictive ce vor aduce, mai degrabă, amenzi din partea UE, decât consecințele benefice. Obiectivele ambițioase stabilite de UE necesită o renegociere și o prelungire a termenelor țintă, iar România trebuie să susțină o cercetare mai aprofundată cu privire la implicațiile țintelor UE asupra nivelului economic și social românesc, dar și asupra industriilor. Stimați guvernanți, dacă doriți să aliniați România practicilor UE, vă rugăm să întrebați cetățenii ce și câte le lipsesc în acest stat „europenizat”. Vă rugăm să luați în considerare faptul că România nu este plasată în topul primelor zeci de state la nivel global producătoare de emisii poluante, însă „trebuie” să adere la țintele mărețe ale UE de sustenabilitate. Vă rugăm să vă întrebați dacă nu ar fi posibilă, mai degrabă, o creștere a calității standardului de viață românesc, contribuind, simultan și într-un termen prelungit, în cadrul procesului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Simularea Evaluării Naționale arată încă o dată, dacă mai era nevoie, deficiențele sistemului de învățământ din România. Această „Românie educată” a lui Klaus Iohannis și cei în mâinile cărora a lăsat frâiele Educației. „România educată”, proiectul de suflet al președintelui Iohannis, este un eșec. Nu o […]
România continuă să fie țara contrastelor între cei care ne conduc vremelnic, care sunt niște îmbuibați în funcții publice, și între românii obișnuiți, care trăiesc cu grija zilei de mâine. În vreme ce președintele țării și foștii președinți, prim-miniștrii și miniștrii, alături de alți demnitari ai […]
Adresată: Domnului Mircea FECHET, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Andrei HANGAN Circumscripţia electorală: nr. 9 Brăila Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 27.02.2024 Obiectul întrebării: Controverse la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Priorități dubioase între salarii și protecția pădurilor Stimate domnule […]
Adresată: Domnului Mircea FECHET, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Andrei HANGAN Circumscripţia electorală: nr. 9 Brăila Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 27.02.2024 Obiectul întrebării: Amenzi drastice pentru poluarea din Capitală – Primăria este în vizorul Gărzii de Mediu Stimate domnule […]
Adresată: Ministerului Sănătății, domnului Ministru al Sănătății, Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Spitalului Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad, domnului Manager Feraru Ciprian Cosmin De către: Senator Andrei BUSUIOC  Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 27/02/2024 Obiectul întrebării: Dreptul pacientului […]
Adresată:  Doamnei Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu De către: Senator Gheorghe Adrian CĂTANĂ Circumscripția electorală: nr. 34 Sibiu Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 27/02/2024 Obiectul interpelării: consultanța financiară oferită de preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu primăriilor din judeţ Stimată doamnă președinte, În calitate de […]