Alexandru Bordian – Întrebare parlamentară – Cer răspunsuri punctuale, nu generale, cu privire la acțiunile concrete ale părții române în chestiunea patrimoniul Mitropoliei Basarabiei spoliat de statul sovietic și deținut de autoritățile de la Chișinău

Adresată:

Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.02.2026

Obiectul întrebării: Cer răspunsuri punctuale, nu generale, cu privire la acțiunile concrete ale părții române în chestiunea patrimoniul Mitropoliei Basarabiei spoliat de statul sovietic și deținut de autoritățile de la Chișinău

 

Doamnă ministru,

La 26 octombrie 2025 v-am trimis o întrebare parlamentară cu nr. 2878A, în completarea celei trimise în același subiect l5 octombrie 2025 (întrebarea nr. 2605A), ambele întrebări având ca obiect acțiunile concrete ale părții române în susținerea drepturilor Mitropoliei Basarabiei de redobândire în proprietate sau folosință a bunurilor sale ecleziastice și a drepturilor patrimoniale confiscate de regimul sovietic.

Între altele, v-am rugat respectuos să îmi comunicați punctual:

1. Ce demersuri diplomatice a întreprins Ministerul Afacerilor Externe, direct sau prin Ambasada României la Chișinău, pentru susținerea drepturilor patrimoniale și libertății religioase a Mitropoliei Basarabiei, inclusiv în dosarul „Mitropolia Basarabiei vs. Ministerul Culturii” având ca obiect desfacerea de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova a contractului prin care a transmis, în baza HG 740/2002, toate lăcașurile de cult din Republica Moldova construite înainte de 1991 către structura locală a Patriarhiei Ruse de la Moscova.

2. Dacă Ministerul a sesizat oficial autoritățile Republicii Moldova cu privire la durata excesivă a procesului și la discriminarea confesională la care este supusă Mitropolia Basarabiei și comunitățile componente ale acesteia. De câte ori problema HG RM nr. 740/2002 cu privire la lăcașurile de cult a fost abordată de partea română în dialogul său cu partea moldoveană?

3. Dacă Guvernul României a ridicat în dialogul bilateral problema retrocedării bunurilor ecleziastice confiscate de regimul sovietic, în special a fostului Seminar Teologic din Chișinău (din 1926 fosta Facultate de Teologie Ortodoxă din Chișinău, actualmente Blocul II al Bibliotecii Naționale). În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să specificați care a fost/este poziția autorităților Republicii Moldova angajate declarativ pe un parcurs european. Vă rog de asemenea să atașați răspunsului orice document aferent acestui aspect al chestiunii.

4. În ce măsură chestiunea respectării drepturilor patrimoniale și a libertății religioase a Mitropoliei Basarabiei este inclusă în agenda Comisiei interguvernamentale românomoldovene și în dialogul diplomatic privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

5. Cum motivează politic autoritățile partenere de la Chișinău politicile sale neprietenoase în raport cu Mitropolia Basarabiei, singura instituție națională românească din perioada interbelică reactivată la răsărit de Prut și înregistrată doar ca urmare a presiunilor internaționale, în special ca urmare a Hotărârii CEDO pronunțate la 13 decembrie 2001 (definitivă din 27 martie 2002) în dosarul „Mitropolia Basarabiei și alții versus Republica Moldova”.

6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe poate oferi Mitropoliei Basarabiei asistență juridică, logistică sau de expertiză în procesul de documentare și revendicare a proprietăților ecleziastice istorice.

7. Dacă România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere sesizarea Comisiei Europene, OSCE sau Consiliului Europei asupra faptului că Republica Moldova perpetuează, sub altă formă, o discriminare sistemică de natură confesională și patrimonială la adresa Mitropoliei Basarabiei – parte componentă a Bisericii
Ortodoxe Române.

8. Ce măsuri intenționează să adopte partea română pentru a garanta că drepturile patrimoniale ale Mitropoliei Basarabiei și ale comunităților ei locale vor fi pe deplin respectate de autoritățile de la Chișinău, în conformitate cu standardele, exigențele și reglementările europene în materie.

În răspunsul dumneavoastră ați evitat să vă referiți la cele 8 puncte concrete ale întrebării parlamentare, recurgând la formule generale, vagi, lipsite de concretețe și ne-ați comunicat în schimb alte informații (de asemenea având caracter general) care nu au făcut obiectul întrebării parlamentare.

Astfel, ca răspuns la întrebarea noastră, ne-ați transmis următoarele:

„Situația Mitropoliei Basarabiei este abordată în mod constant în dialogul cu autoritățile de la Chișinău atât în contactele de nivel, cât și în cele diplomatice curente. Totodată, prin intermediul Ambasadei României la Chișinău, care este în legătură nemijlocită cu reprezentanții Mitropoliei Basarabiei, Ministerul Afacerilor Externe este informat în mod regulat cu privire la evoluțiile înregistrate pe acest subiect.

În plan instituțional, problematica Mitropoliei Basarabiei este urmărită de Ministerul Afacerilor Externe în dialog permanent cu Secretariatul de stat pentru Culte, respectiv Patriarhia Română.

Așa cum cunoașteți, Mitropolia Basarabiei beneficiază de sprijin financiar semnificativ și continuu din partea Guvernului României, prin Secretariatul de stat pentru Culte.

În același timp, menționez că dialogul cu autoritățile de la Chișinău privind situația Mitropoliei Basarabiei are loc în paralel și în mod distinct față de cooperarea privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care este desfășurată în conformitate cu principiile și obiectivele exprimate prin Parteneriatul strategic bilateral încheia în 2010”.

Dată fiind această situație, reiterăm întrebarea noastră parlamentară, rugându-vă respectuos să ne răspundeți concret și explicit la fiecare punct al întrebării parlamentare, cu referire expresă la nume concrete, repere de timp precise, funcții concrete, poziții exprimate de o parte și de cealaltă etc., răspuns care să aibă substanță și concretețe.

Ca parlamentar născut în Republica Moldova, deținător al dublei cetățenii, credincios al Bisericii Ortodoxe Române și membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, am nevoie de informații concrete pentru a-mi putea exercita eficient și în interesul cetățenilor mandatul parlamentar încredințat.

Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris, în termenul legal.

Distribuie acest articol!