Adresată:
Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne
De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 09.02.2026
Obiectul întrebării: Anularea Cărților de identitate ale românilor basarabeni, nordbucovineni și herțeni. Impactul asupra structurii etnice a populației României și aplicarea noilor prevederi ale OUG nr. 97/2005
Stimate domnule viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne,
În ultimele luni, presa națională a relatat în mod repetat despre anularea, într-un interval relativ scurt de timp, a unui număr de peste 160.000 de Cărți de identitate românești aparținând unor cetățeni români originari din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța, persoane care au dobândit sau redobândit cetățenia română în deplină conformitate cu legislația în vigoare și care și-au stabilit domiciliul legal pe teritoriul României.
Potrivit datelor oficiale furnizate de autoritățile române, aproximativ un milion și jumătate de persoane originare din fostele județe Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț și Tighina, precum și din ținutul Herța, sunt deja cetățeni români, iar alte câteva sute de mii se află în diferite stadii ale procedurii de redobândire a cetățeniei. Se estimează că aproximativ 300.000 dintre acești cetățeni români și-au stabilit domiciliul legal în interiorul frontierelor actuale ale României, obținând Cărți de identitate românești.
Procesul de redobândire a cetățeniei române de către foștii cetățeni români și urmașii acestora reprezintă nu doar un act de reparație istorică și juridică, ci și o contribuție majoră la integrarea acestora în corpul social, civic și economic al României și al Uniunii Europene.
În acest sens, statul român are obligații constituționale și legale de protecție, sprijin și nediscriminare față de acești cetățeni, în majoritatea lor etnici români. În contextul adoptării modificărilor aduse OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români – modificări intrate în vigoare începând cu februarie 2023, care limitează la maximum zece numărul persoanelor ce pot fi înregistrate cu domiciliul la aceeași adresă – au apărut numeroase semnale privind aplicarea excesivă, disproporționată și, pe alocuri, abuzivă a acestor prevederi, în special în cazul românilor originari din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța.
Conform informațiilor apărute în spațiul public, organele de poliție au procedat la verificări sistematice ale domiciliilor declarate, reținând, în vederea anulării, Cărțile de identitate ale unor cetățeni români chiar și în situațiile în care numărul de persoane înregistrate la adresă respecta plafonul legal. Mai mult, în numeroase cazuri, simpla neidentificare temporară a persoanei la adresa de domiciliu a fost suficientă pentru declanșarea procedurii de anulare a actului de identitate.
De asemenea, noile obligații introduse la 10 iunie 2023, privind declararea schimbării domiciliului sau a reședinței în termen de 15 zile, au generat un număr semnificativ de sancțiuni contravenționale aplicate unor cetățeni români aflați în situații obiective – muncă sezonieră, chirii temporare, deplasări frecvente – fără ca aceste circumstanțe să fie întotdeauna analizate cu bună-credință și proporționalitate.
Anularea, la o asemenea scară, a Cărților de identitate ale românilor basarabeni, nordbucovineni și herțeni este de natură să producă efecte grave nu doar asupra drepturilor individuale ale acestor cetățeni, ci și asupra structurii etnice a populației României, așa cum a fost ea atestată la Recensământul din perioada 2021–2022, diminuând artificial ponderea populației românești și crescând procentual blocul minoritar.
Totodată, aceste practici alimentează stări de frustrare, revoltă și neîncredere față de instituțiile statului, favorizând apariția unor percepții de discriminare și chiar manifestări de românofobie.
Având în vedere cele expuse, vă rog respectuos să îmi comunicați:
1. O situație statistică detaliată, defalcată pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București), privind numărul verificărilor efectuate de organele de poliție la domiciliile cetățenilor români, în perioada februarie 2023 – prezent, în baza noilor prevederi ale OUG nr. 97/2005.
2. Numărul de persoane, defalcat pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II, cărora le-au fost reținute Cărțile de identitate românești în urma acestor verificări, precum și numărul total de Cărți de identitate anulate, cu menționarea motivelor legale invocate.
3. Numărul de amenzi aplicate și cuantumul total al acestora, defalcate pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II, cetățenilor români sancționați pentru nedeclararea schimbării domiciliului sau a reședinței în termenul legal de 15 zile.
4. Dacă Ministerul Afacerilor Interne a evaluat impactul acestor măsuri asupra datelor demografice oficiale rezultate din Recensământul populației și locuințelor 2021–2022 și dacă există o analiză privind efectele sociale și identitare generate de anularea în masă a actelor de identitate.
5. Ce măsuri intenționează să adopte Ministerul Afacerilor Interne pentru a asigura o aplicare unitară, proporțională și nediscriminatorie a legislației în materie de evidență a persoanelor, astfel încât să fie prevenite abuzurile și să fie protejate drepturile cetățenilor români originari din comunitățile istorice.
Orice alte informații pe care le considerați relevante în legătură cu acest subiect sunt binevenite.
Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Comments are closed