Adrian Costea – Declarație politică – Jumătăți de adevăr istoric de la Tribuna Parlamentului României

Adresată de către domnul senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12.12.2023

Titlul declaraţiei politice: Jumătăți de adevăr istoric de la Tribuna Parlamentului României

Stimați colegi,

Prezenta declarație politică este un apel la documentare riguroasă adresat celor care folosesc această tribună pentru a transmite anumite mesaje electoratului.

Fiind un fin observator al dezbaterii parlamentare, am ascultat de-a lungul timpului declarații care nu întotdeauna au respectat corectitudinea conținutului, multe fiind tentative, reușite sau nereușite, de manipulare prin omisiune.

Doresc, pe această cale, să atrag atenția asupra declarației unui  domn senator ales din partea Uniunii Democrate Maghiare din România din cadrul ședinței solemne dedicate celebrării Zilei Naționale a României din data de 4 decembrie 2023.

Citez următoarea afirmație “Momentul 1 decembrie 1918 a fost unul de cotitură pentru comunitatea maghiară din România. A fost momentul în care maghiarii din Transilvania au devenit dintr-o națiune majoritară o comunitate minoritară.”

Departe de mine orice fel de atitudine anti-maghiară, din acest motiv nu voi interpreta această afirmație ca fiind una provocatoare pentru români, la acest moment majoritari în provincia istorică Transilvania, ci ca pe un enunț ce conține erori de fond.

În primul rând, termenul națiune este folosit greșit în accepțiunea terminologiei consacrate în secolul al XIX-lea, denumit în istorie ˶secolul națiunilorʺ.  O națiune este o comunitate definită în sens geografic, în limitele unui teritoriu, un stat născut din conștiința comună a identității istorice și culturale. Națiunea maghiară la 1918 nu putea să însemne decât statul maghiar de la acel moment, neafectat încă de prevederile tratatului de la Trianon. Având în vedere cele prezentate, sintagma ˶națiune majoritarăʺ este chiar o eroare de logică și chiar o greșeală semantică.

În al doilea rând, încercarea de a sugera că maghiarii erau majoritari numeric în Transilvania anului 1918,  regiune ce și-a declarat dorința de a se uni cu Regatul României conform punctelor 9 și 10 enunțate de președintele american Woodrow Wilson ce făceau apel principiul autodeterminării naționalităților (document programatic care o reorganizat întreaga lume după primul război mondial), este o afirmație care trebuie probată de date statistice.

Un recensământ din anul 1910 arată o comunitate românească în Transilvania cu o proporție de 52 % din totalul populației,  chiar în scădere față de recensământul din urmă cu mai bine o jumătate de secol, când românii erau aproape 60 %. Sunt date ce provin din recenzarea populației făcută la inițiativa autorităților austro-ungare și pot fi consultate și în prezent, din surse deschise. Este incontestabil că Transilvania era un mozaic etnic pe care noul stat român l-a integrat în teritoriul său fără intenția de asimilare cultural: pe lângă maghiari- sași, secui, sârbi, evrei, ucraineni.

Jumătatea de adevăr istoric enunțată săptămâna trecută la microfonul Camerei Deputaților are, probabil, ca fundament faptul că maghiarii și alte naționalități dominau categoric și autoritar mediul urban, acolo unde românii nu depășeau proporția de 20 %. Nu voi detalia motivele acestei situații, aceasta nefiind decât rezultatul unor secole de enclavizare în orașe a etniilor care au format elita nobiliară a acestei regiuni, sursa fiind Fraterna Unio de la 1434 care consfințea, într-o epocă și o paradigmă total diferită de ceea ce s-a întâmplat la 1918, trei națiuni privilegiate- nobilimea maghiară, clerul catolic și orășenii sași și secui. Este imposibilă reiterarea într-un discurs din anul 2023 a unor realități din Evul Mediu, atunci când națiunea nu era ceea ce astăzi este consfințit.

Există, totuși, o afirmație a senatorului UDMR pe care o susțin și o aprob: ˶Trebuie să tindem ca istoria să aibă pentru noi toți aceeași semnificație”. Pentru români și maghiari, multiperspectivitatea este cheia abordării viziunilor diferite despre un eveniment istoric.  Perspectivismul este o modalitate în care ne amintim de istorie împreună, nu separate. Avem exemplul francezilor și germanilor, din a căror multiperspectivitate s-a născut colaborarea care fost punctul de pornire pentru înființarea Comunității Europene, cea care dăinuie tocmai datorită devizei ˶Unitate în diversitateʺ.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Un nou trio-comic își face apariția pe scena politică. După trio-ul Iohannis, Ciolacu și Ciucă, acum își face apariția grupul Orban, Drulă și Tomac, trei indivizi care nu au făcut nimic la viața lor, deși au avut puterea în mâini. Acum, pentru că nu au niciun […]
Ziua a treia de la Conservative Political Action Conference – CPAC a fost marcată de discursul susținut de Donald Trump, fostul și cel mai probabil viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii. Cu acest prilej, președintele AUR George Simion a subliniat că suveranismul trebuie să fie […]
Aflat la Washington DC, senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, a rostit un discurs la cea de-a cincea ediție a „International Crisis Summit”, eveniment din marja Conservative Political Action Conference – CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori […]
În cea de-a doua zi a Conservative Political Action Conference (CPAC), delegația AUR a continuat seria de întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Partidului Republican din Statele Unite și cu oficiali europeni, dar și din alte colțuri ale lumii. Președintele AUR, George Simion, a acordat mai multe […]
O delegație a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de președintele AUR, deputatul George Simion, se află în perioada 21 – 26 februarie în Washington DC, Statele Unite ale Americii, unde participă la CPAC – Conservative Political Action Conference, cea mai mare conferință a liderilor […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat, la Washington DC, că ceea ce se întâmplă zilele acestea în România nu este doar un simplu act politic, ci este un atac asupra instituțiilor statului, asupra competitorilor politici care le sunt potrivnici celor aflați […]