Adresată: Domnului Prim-ministru Luca Niculescu,
De către: Senator Vlăescu Virgiliu George
Circumscripția electorală nr.35, Suceava
Obiectul interpelării: Ce soluții aveți pentru creșterea puterii de cumpărare a românilor și a nivelului de trai?
Domnule Prim-Ministru ,
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, au generat un nou șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice, cu efecte asupra prețurilor combustibililor și asupra costurilor de producție și transport al bunurilor.
Întrebarea care se pune este cum sunt pregătite economiile lumii pentru această situație.
Japonia a fost protejată parțial de șocul direct prin intervenții guvernamentale, plafoane de subvenții și eliberări masive din rezervele strategice de petrol. Prețurile de la pompă în Japonia au crescut cu 10% și 15%10–15% de la începutul conflictului și avem astăzi un preț de cca., iar astăzi prețul este de circa 5,75 lei/l. Pentru a contracara criza energetică și blocajele din Orientul Mijlociu, Japonia a recurs la cea mai mare eliberare de petrol din rezervele naționale din istorie.
Astăzi, după scumpiri, un litru de benzină standard în SUA costă, în medie, între 5,28 –și 5,40 lei.
În acest context, suprataxarea generată de Guvernul Bolojan a mărit inflația la 10%, a închis numeroase afaceri, a afectat competitivitatea afacerilor existente și a redus puterea de cumpărare a populației la un minim istoric.
Reducerea PIB este de 0,6%. Scăderea cea mai importantă este în industrie, cu 3,4%. Aceasta reflectă perspectiva menținerii unei cereri interne modeste, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare continuă să afecteze activitatea unor ramuri industriale. În sectorul serviciilor scăderea este de 1,9%. Actualul scenariu menține o evoluție negativă a consumului privat, pentru care s-a estimat o reducere de 1,6% în anul 2026. Persistența unei inflații ridicate a continuat să afecteze veniturile reale ale populației. Reducerea câștigului salarial real și comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare și servicii, cu efecte asupra comerțului și a activităților productive dependente de piața internă. În același timp, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice și alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru celelalte categorii de consum. Deficitul contului curent al balanței de plăți este estimat să ajungă la 30,9 miliarde de euro, reprezentând 7,7% din PIB. Inflația medie anuală este de 8,4%. Rata șomajului BIM a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%, în concordanță cu perspectivele mai puțin favorabile ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Ce soluții aveți pentru creșterea puterii de cumpărare a românilor și a nivelului de trai?
