Către: DOMNUL LUCA NICULESCU, PRIM MINISTRUL ROMÂNIEI
DOMNUL DAN NECULĂESCU, MINISTRU DE EXTERNE
De către: Senator Andrei Emil Dîrlău
Circumscripția electorală: 1 ALBA
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: „Anul Kós Károly”: omagierea unui antisemit antiromân. Ideologia Transilvănismului și planul Kós Károly aplicat de Ungaria în 16 județe din Ardeal
Prin complicitatea celorlalte partide, luni 2 noiembrie a trecut tacit în Senat prin tertipuri procedurale o trădare a Ardealului: un proiect ce promovează ideologia secesionistă transilvănistă și omagiază un antisemit!
Acceptând celebrarea Anului Kós Károly, Senatul a acceptat implicit Planul Kós Károly.
Este un program aplicat de Ungaria în 17 județe din România (16 în Ardeal + jud. Bacău pentru etnici ceangăi) fără acordul statului român.
În 2017 guvernul Ungariei a adoptat un document programatic prin care Budapesta lansa un amplu program cultural și de revitalizare social-economică într-o regiune aRomâniei. Planul viza strict cetățenii români de etnie maghiară din Transilvania, fiind derulat nestingherit de o putere străină pe teritoriul României în disprețul legislației naționale române și al cadrului bilateral și internațional.
El a fost asumat prin semnare și de membrii UDMR Csaba Borboly, Anna Horváth, Mónika Kozma, Zsolt Molnár, Sándor Pásztor, Ferenc Péter, Sándor Tamás, Gyula Winkler.
Planul Kós Károly nu face absolut nicio referire la statul român. El vorbește doar de Transilvania dislocată din geografia României și așa-zisul Ținut secuiesc, prezentat ca unitate administrativ-teritorială deja certă. Nici statul român, nici Guvernul României nu sunt parteneri:
„Planul de acțiune va fi posibil prin colaborarea între Guvernul Ungariei, UDMR, bisericile istorice maghiare din Transilvania, asociațiile fermierilor maghiari din România, Uniunea Oamenilor de Afaceri Maghiari din România”, Fundația Pro Economica și alte ONG-uri maghiare.
În 2020 președintele CNCD Ferenc Csaba Asztalos declara într-un interviu dat Europei Libere că prin Planul Kós Károly „Ungaria preia indirect din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională în bazinul carpatic, adică pe un teritoriu ce depășește granițele de stat”.
În 2018 agenția maghiară de presă MTI relata că „Levente Magyar, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, aprecia că Guvernul român a primit bine programul Kós Károly manifestând o atitudine pozitivă”.
În interviul din decembrie 2019 dat cotidianului Krónika, președintele UDMR Hunor Kelemen spune că partea română și-a dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investiții strategice pe termen lung în afacerile cetățenilor maghiari din România.
Fals! Nu există niciun document oficial prin care statul român să-și fi dat acordul pentru acest program.
Prin adresele 5523 din 18 mai 2022 și 2076 din 26 sep. 2023 MAE confirma inexistența acestui acord.
În răspunsurile oficiale transmise la Senat la interpelări pe această temă depuse în trecut, Guvernul României (Cancelaria Primului-Ministru și MAE) precizau următoarele:
Lipsa unui acord bilateral specific: Nu există un acord internațional sau tratat bilateral scris semnat între România și Ungaria care să consfințească derularea sau coordonarea directă a „Planului Kós Károly” pe teritoriul României.
Cerința de nediscriminare și transparență: MAE a reiterat ferm părții maghiare că orice program de sprijin financiar acordat de un stat străin pe teritoriul României trebuie:
Canalele diplomatice: Autoritățile de la București au readus tema periodic pe agenda convorbirilor diplomatice bilaterale, solicitând părții ungare încheierea unui document cadru transparent dacă dorește continuarea unor programe de investiții economice. În dialogul cu partea ungară MAE a arătat că „acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial ce poate fi oferit de un stat minorității sale înrudite pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, inclusiv a Raportului din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratamentul preferențial acordat minorităților naționale de statul înrudit. Astfel dc măsuri se pot promova doar cu consimțământul statului pe teritoriul căruia trăiește minoritatea înrudită, în speță statul român, fără discriminare în funcție dc criteriul etnic.”
La fel de grav, și deloc întâmplător, programului i s-a dat emblematic numele lui Kós Károly, inițiator și promotor al „transilvănismului”.
E un curent ideologic ce acreditează ideea unui specific transilvănean distinct și dihotomic, ba chiar secesionist în raport cu statul român.
Transilvănismul vizează de-suveranizarea României în 16 județe din regiunea istorică Transilvania „trianonică”.
Kós Károly e cunoscutul ideolog maghiar ce manifesta clare sentimente antisemite și antiromânești.
După Dictatul de la Viena și anexarea Nord-Estului Transilvaniei de Ungaria fascistă, Kós Károly a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului horthist, Crucea Apărării Naționale.
În acest context, vă adresez următoarele întrebări:
Care este poziția Guvernului și a MAE față de adoptarea de către Senatul României a celebrării lui Kós Károly, respectiv aprobarea tacită a unui an omagial în cinstea unui antisemit notoriu, a laureatului unui premiu decernat de regimul horthist pentru concepții antisemite și antiromânești?
1.Care este în prezent situația programului Kós Károly?
2.În caz că el se derulează în continuare:
a)Care este poziția Guvernului și a MAE, în lipsa unui acord internațional sau tratat bilateral scris semnat între România și Ungaria care să consfințească derularea sau coordonarea directă a „Planului Kós Károly” pe teritoriul României?
b)Ce demersuri s-au întreprins și se vor mai întreprinde în relația cu partea maghiară pentru a asigura transparența și nediscriminarea pe criterii etnice – principii ce trebuie respectate de orice program de sprijin financiar acordat de un stat străin pe teritoriul României – și respectarea normelor de concurență și ajutor de stat ale UE și legislația națională a României?
c)Veți include tema pe agenda convorbirilor diplomatice bilaterale, în dialogul cu partea ungară? Veți reitera părții ungare solicitarea de a se încheia un document cadru transparent, ținând cont că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial ce poate fi oferit de un stat minorității sale înrudite pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, inclusiv a Raportului din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratamentul preferențial acordat minorităților naționale de statul înrudit, astfel dc măsuri putându-se promova doar cu consimțământul statului pe teritoriul căruia trăiește minoritatea înrudită, în speță statul român?
