Interpelări

Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Creșterea numărului de lucrători din afara Uniunii Europene, în timp ce milioane de români muncesc în Occident și statul nu are o politică de readucere a lor pe piața muncii din țară

Către: Ministerul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, domnului Petre-Florin Manole, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Creșterea numărului de lucrători din afara Uniunii Europene, în timp ce milioane de români muncesc în Occident și statul nu are o politică de readucere a lor pe piața muncii din țară

                                    Stimate domnule ministru,

Conform datelor prezentate public de Inspectoratul General pentru Imigrări, aproape 180.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene au, la acest moment, contracte de muncă active în România, mai ales în construcții, industrie, hoteluri și restaurante, iar pentru anul 2026, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători nou admiși pe piața muncii, cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Deci, chiar și cu o reducere a contingentului, în doar doi ani statul român a aprobat intrarea a aproape 190.000 de noi lucrători străini. În același timp, conform unor estimări prezentate public, peste 6 milioane de români muncesc în Europa de Vest.

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, un angajator poate aduce un lucrător din afara Uniunii doar dacă locul de muncă nu a putut fi ocupat de un cetățean român sau european. Domnule ministru, vă atrag atenția că această condiție este verificată, de cele mai multe ori, doar formal, printr-un anunț publicat la agenția de ocupare, iar statul nu publică nicio dată despre câți români s-au prezentat la aceste posturi și de ce nu au fost angajați. În plus, salariile oferite lucrătorilor străini, apropiate adesea de salariul minim, pun presiune pe nivelul de salarizare din aceleași meserii pentru lucrătorii români. Ceea ce înseamnă, de fapt, că salariile din țară rămân prea mici pentru ca un român plecat în Italia, Spania sau Germania să aibă vreun motiv să se întoarcă. 

Situația din județul Prahova, unul dintre cele mai industrializate județe ale țării, cu numeroase șantiere și platforme industriale, trebuie cunoscută în detaliu, pentru că aici se poate vedea cel mai clar dacă lucrătorii străini completează forța de muncă locală sau o înlocuiesc.

Față de cele expuse, vă solicit următoarele informații:

  1. Câți cetățeni din afara Uniunii Europene aveau contracte de muncă active în România la 31 decembrie 2024, la 31 decembrie 2025 și la data răspunsului, conform registrului general de evidență a salariaților? Vă rog să specificați distinct în răspuns defalcarea pe sectoare de activitate, pe țări de origine și pe județe.
  2. Pe ce date și după ce metodologie a fost stabilit contingentul de 90.000 de lucrători pentru anul 2026? A ținut cont ministerul de numărul șomerilor înregistrați și al locurilor vacante, pe ocupații? Ce contingent are în vedere pentru anul 2027?
  3. Pentru câte dintre posturile ocupate de lucrători străini în 2025 și 2026 a fost verificată, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă, disponibilitatea unor candidați români sau europeni? Câți candidați români s-au prezentat la aceste posturi și din ce motive nu au fost angajați?
  4. Care este salariul mediu brut al lucrătorilor din afara Uniunii, comparativ cu cel al lucrătorilor români, în principalele ocupații în care sunt angajați străini? Câte controale a efectuat Inspecția Muncii în 2025 și 2026 privind condițiile de muncă și plata acestor lucrători și ce sancțiuni au fost aplicate?
  5. Ce măsuri are ministerul în prezent pentru readucerea în țară a românilor care lucrează în străinătate, câți beneficiari au avut aceste măsuri în 2024, 2025 și 2026 și ce buget le-a fost alocat?
  6. Câți cetățeni din afara Uniunii Europene au contracte de muncă active în județul Prahova, pe sectoare de activitate și pe țări de origine? Câți șomeri și câte locuri vacante erau înregistrate la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova în aceleași ocupații? Câte controale a efectuat Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova la angajatorii de lucrători străini în 2025 și 2026 și cu ce rezultate?
Mai multe din
Interpelări
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.