Deputatul AUR Cristina Dascălu atrage atenția că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, cu doar 0,46% din PIB față de media europeană de 2,24%. Parlamentarul semnalează reducerea finanțării prin rectificarea bugetară și cere clarificări privind situația stațiunilor de cercetare care creează soiuri românești și tehnologii pentru agricultură.
„Cercetătorii români creează soiuri, dezvoltă tehnologii și păstrează patrimoniul genetic al țării. Statul are obligația să le asigure finanțarea necesară pentru ca munca lor să ajungă în economie.
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare raportate la PIB. În 2024, acestea au reprezentat doar 0,46% din PIB, comparativ cu media europeană de 2,24%, potrivit Eurostat. Din totalul cheltuielilor românești, sectorul public a contribuit cu numai 0,16% din PIB. Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România a avertizat că rectificarea bugetară propusă de Guvern reduce cu aproximativ 77 de milioane de lei finanțarea cercetării. Organizația susține că măsura pune presiune asupra institutelor care au realizat deja lucrări și așteaptă plata acestora. În paralel, finanțarea Programului Nucleu, unul dintre instrumentele de susținere a cercetării instituționale, a scăzut cu o treime în termeni reali față de 2024, potrivit aceleiași organizații.
Un exemplu relevant este Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, cu sediul în comuna Miroslava și activitate de cercetare desfășurată inclusiv la Sârca. Aici se lucrează la crearea unor soiuri de cireș, vișin și nuc adaptate condițiilor climatice, la conservarea fondului de germoplasmă și la dezvoltarea tehnologiilor de cultură.
Stațiunea are în patrimoniul său 24 de soiuri de cireș omologate, între care Cetățuia, Cătălina, Radu, Oana, Andrei, Golia și Maria. Cercetările urmăresc obținerea unor pomi cu productivitate ridicată, rezistență la ger și secetă, toleranță la boli și fructe potrivite atât pentru consum proaspăt, cât și pentru industrializare. Colecția națională de cireș cuprinde 550 de soiuri, elite, hibrizi și populații locale, resurse genetice esențiale pentru ameliorarea viitoarelor soiuri.
Aceste rezultate arată ce înseamnă cercetarea aplicată pentru economia națională. Un soi românesc performant poate oferi fermierului material săditor adaptat condițiilor locale, poate îmbunătăți productivitatea plantațiilor și poate susține dezvoltarea pepinierelor și a industriei de prelucrare a fructelor. Conservarea fondului genetic asigură, totodată, baza pentru obținerea unor varietăți adaptate secetei, variațiilor de temperatură și presiunii bolilor.
Raportul de activitate al stațiunii pentru anul 2023 consemnează derularea a șapte proiecte de cercetare, dintre care șase în calitate de coordonator și unul în calitate de partener. Printre direcțiile documentate se numără conservarea fondului de germoplasmă, ameliorarea speciilor pomicole și adaptarea tehnologiilor moderne de cultură a cireșului la condițiile pedoclimatice din România.
Finanțarea cercetării trebuie analizată și prin prisma continuității unor activități care presupun ani de observații, experimente, selecții și testări. O plantație experimentală, o colecție de germoplasmă sau un program de ameliorare reprezintă investiții științifice construite în timp. Rezultatele lor depind de continuitatea muncii, de personal specializat și de infrastructura necesară cercetării.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării și Academia de Științe Agricole și Silvice trebuie să prezinte situația finanțării stațiunilor de cercetare, a investițiilor în infrastructură și a proiectelor care necesită continuarea finanțării. Este necesară o imagine clară asupra sumelor aprobate, sumelor virate și obligațiilor de plată, inclusiv pentru stațiunile care contribuie la dezvoltarea soiurilor românești și la modernizarea agriculturii.
România are nevoie de o politică de finanțare care să transforme rezultatele cercetării în avantaje economice pentru producătorii români. La Sârca, miza este concretă: păstrarea patrimoniului genetic pomicol, dezvoltarea unor soiuri performante și transmiterea rezultatelor cercetării către fermieri. La nivel național, aceeași miză privește capacitatea României de a produce tehnologii proprii, de a-și valorifica resursele și de a susține sectoarele economice prin cunoaștere și inovare.
Un buget pentru cercetare trebuie judecat și prin rezultatele pe care le face posibile: soiuri noi, tehnologii aplicabile, infrastructură funcțională și specialiști care își pot continua activitatea în România. Acestea sunt investițiile care pot consolida agricultura și economia națională pe termen lung”, a declarat deputatul AUR, Cristina Dascălu.
