Guvernul Luca Niculescu pregătește prima rectificare bugetară, iar AUR avertizează asupra unui risc major: proiecte de infrastructură, utilități și sănătate, în care statul a investit deja sume importante, ar putea rămâne neterminate dacă banii vor fi direcționați cu prioritate către cheltuielile de funcționare ale instituțiilor. Cine va plăti pentru întârzieri, penalități și scumpirea lucrărilor? AUR cere ca minimum 70% din fondurile suplimentare disponibile să fie alocate investițiilor aflate aproape de finalizare, nu consumului administrativ.
Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR, prin coordonatorul politic Victor Cațavei, atrage atenția că prima rectificare bugetară a Cabinetului Niculescu reprezintă un test concret pentru prioritățile Guvernului. România are proiecte în care au fost deja investite resurse importante, dar care riscă să rămână blocate din lipsa finanțării necesare ultimelor etape de execuție.
Problema este simplă: ce câștigă românii dacă statul continuă să cheltuiască bani pentru funcționarea aparatului administrativ, în timp ce investițiile de care comunitățile au nevoie nu sunt finalizate? Un proiect realizat în proporție de 80%, dar abandonat temporar din lipsa fondurilor, nu produce beneficiile pentru care a fost finanțat. În schimb, întârzierile pot aduce penalități, actualizări de prețuri și noi cheltuieli suportate din bugetul public.
AUR avertizează că folosirea rectificării predominant pentru acoperirea cheltuielilor curente, fără prioritizarea investițiilor, poate accentua problemele economice. Companiile implicate în proiectele publice riscă să se confrunte cu întârzieri ale plăților, iar comunitățile vor continua să aștepte infrastructura și serviciile pentru care au fost alocați deja bani.
Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR propune ca minimum 70% din sumele suplimentare identificate la rectificare să fie direcționate către investițiile cu un grad de execuție de peste 75–80%, care pot fi finalizate într-un termen scurt. În paralel, AUR solicită verificarea cheltuielilor de funcționare ale ministerelor, reducerea costurilor neesențiale cu birocrația și consultanța și redirecționarea economiilor către proiectele care pot fi puse rapid în folosul cetățenilor.
O altă problemă semnalată de AUR privește firmele românești și IMM-urile implicate în marile proiecte de infrastructură. Blocarea sau întârzierea finanțărilor afectează activitatea acestor companii și poate pune presiune asupra locurilor de muncă. Din acest motiv, Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare cere deblocarea plăților și publicarea transparentă a sumelor alocate fiecărui proiect.
„O guvernare responsabilă nu își propune doar să «aprindă lumina», ci și să se uite pe ce plătește factura. Dacă prima rectificare a Cabinetului Niculescu va ignora investițiile mature în favoarea consumului de moment, vom consfinți adâncirea recesiunii tăcute în care se zbate economia românească”, declară Victor Cațavei, coordonatorul politic al Comisiei pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR.
AUR îi cere premierului Luca Niculescu să răspundă public la trei întrebări: câți bani vor merge către finalizarea investițiilor, ce proiecte vor primi finanțare și când vor fi terminate lucrările? Guvernul trebuie să prezinte criteriile de repartizare a fondurilor, lista investițiilor prioritare și termenele asumate pentru punerea lor în funcțiune.
Românii nu au nevoie de încă o rectificare prin care statul își acoperă cheltuielile, în timp ce șantierele rămân neterminate. Au nevoie de drumuri, spitale, rețele de utilități și investiții finalizate. Fiecare leu alocat trebuie să producă rezultate, nu să întrețină o birocrație tot mai costisitoare.
