Deputatul AUR Florin Popovici acuză guvernul că prezintă public o imagine diferită asupra deficitului bugetar faţă de datele transmise instituţiilor europene.

Acesta atrage atenţia asupra diferenţei dintre deficitul calculat după metodologia europeană ESA şi cel raportat în sistem cash şi critică lipsa unei informări transparente a cetăţenilor cu privire la situaţia reală a bugetului public.
“Pentru Bruxelles, Ministerul Finanţelor şi INS calculează deficitul după metodologia europeană ESA, care trece o cheltuială în anul în care statul şi-a asumat-o, şi îl transmit la Eurostat; cifrele Eurostat şi ale Comisiei Europene provin chiar de la ele. Ţării i se comunică deficitul “cash”, adică încasări minus plăţi, care iese mai mic când plăţile sunt amânate. Aceeaşi guvernare cunoaşte şi recunoaşte cifra reală, o semnează şi o trimite la Bruxelles, dar ţării îi comunică alta. Deşi din 2006 toate instituţiile publice, inclusiv primăriile, ţin contabilitatea generală pe bază de angajamente (OMFP nr. 1917/2005), de ce ţării i se comunică tot doar cifra pe încasări şi plăţi?
Logica este aceeaşi ca în Franţa (LOLF nr. 2001-692, art. 28 şi 30), unde Curtea de Conturi certifică anual conturile statului şi a formulat public 16 rezerve pentru 2024. Şi Curtea de Conturi a României are competenţe de auditare şi certificare a conturilor de execuţie (Legea nr. 94/1992, art. 26 şi 31), dar “ţinta atinsă” se anunţă pe cifra cash încă din ianuarie, cu luni înainte de orice audit”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.
Totodată, acesta avertizează că deficitul bugetar este influenţat de cheltuielile amânate şi obligaţiile financiare acumulate de stat.
“În 2024 şi 2025, deficitul ESA a fost mai mare decât cel anunţat, în parte din cheltuieli asumate şi neplătite, în parte din tratamentul statistic diferit al unor operaţiuni. Pentru 2026, raportul dintre ţinte se inversează: cash 6,2%, ESA 6,0% din PIB. Notificarea din aprilie 2026 către Eurostat arată plăţi prevăzute în 2026 pentru obligaţii din anii trecuţi:

• Compensaţiile la energie: 4,8 mld. lei prevăzute la plată, faţă de 1,2 mld. lei cheltuieli noi.
• Sentinţele salariale: 1,7 mld. lei prevăzute la plată, faţă de 0,5 mld. lei noi; în 2025, plăţile scăzuseră la 0,2 mld. lei.
• Datoriile comerciale ale statului (facturi primite şi neplătite, scadente sau nu): de la 27,3 mld. lei în 2022 la 44,2 mld. lei în 2025. Rectificarea din 29 octombrie 2026 alocă încă 2 mld. lei pentru restanţele primăriilor şi spitalelor”, a conchis Florin Popovici, deputat AUR.
  De asemenea, deputatul semnalează şi întârzierile statului pentru plata echipamentelor militare, dar şi estimările Comisiei Europene pentru 2027, care indică un deficit de 5,8% din PIB, pe fondul reducerii cheltuielilor publice de capital.
  “Ce mai putem observa este că plăţile pentru echipamente militare au depăşit cu circa 19,5 mld. lei, în 2022-2026, cheltuielile înregistrate în ESA, unde intră abia la livrare. Restanţele rămân: circa 8 mld. lei din sentinţe, 44,2 mld. lei datorii comerciale, iar după PNRR, Comisia Europeană prognozează pentru 2027 un deficit de 5,8% din PIB, pe seama reducerii cheltuielilor publice de capital”, a precizat parlamentarul AUR.
  Parlamentarul consideră că Ministerul Finanţelor ar trebui să publice reconcilierea cu deficitul ESA odată cu execuţia bugetară.
  “Propunerea pe care vreau să o înaintez este aceea ca, odată cu execuţia bugetară, Ministerul Finanţelor să publice reconcilierea cu deficitul ESA, pe bază de estimări, întrucât acesta nu se raportează oficial lunar, şi stocul obligaţiilor amânate, astfel încât “ţinta atinsă” să fie ţinta reală”, declară parlamentarul AUR.