Dacă ar ieși din această sală și ar intra în orice magazin de cartier, în orice farmacie sau în orice cabinet medical din țară, fiecare dintre dumneavoastră ar auzi aceeași întrebare, pe care românii și-o pun astăzi zi de zi, anume cum se mai poate trăi în România când totul se scumpește, iar banii din buzunar se împuținează de la o lună la alta!
Cifrele oficiale nu lasă loc de interpretări. Conform Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a crescut din nou în septembrie 2026, la 6,61%, după trei luni de scădere. Serviciile s-au scumpit, într-un singur an, cu peste 11%, chiriile cu aproape 40%, motorina cu peste 37%, iar benzina cu peste 28%. Nici alimentele de bază nu au scăpat: cafeaua s-a scumpit cu aproape 14%, ouăle cu aproape 11%, carnea de vită cu 8,5%, uleiul și laptele cu peste 7,5%, iar pâinea cu aproape 5%. În spatele acestor procente se află, din păcate, oameni care stau tot mai mult în fața raftului, socotesc de două ori și pun la loc produse pe care, până de curând, le cumpărau fără să se gândească.
În același timp, salariile nu au ținut pasul, ci au rămas mult în urmă. În mai 2026, câștigul salarial mediu net era de 5.684 de lei, cu 3,2% mai mare decât cu un an în urmă, însă, ajustat cu inflația, salariul mediu putea cumpăra cu aproape 7% mai puțin decât în mai 2025. Cei mai loviți au fost tocmai angajații din educație și din administrație, a căror putere de cumpărare a scăzut cu aproape 14%. Cu alte cuvinte, stimați colegi, profesorul care îi învață pe copiii noștri și funcționarul de la ghișeu au fost puși să plătească, din propriul salariu, factura unor decizii pe care nu ei le-au luat…
Iar rezultatul se vede în coșul zilnic al fiecărei familii. În primul semestru al anului 2026, vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5,7%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu peste 4%[3]. Nu vorbim aici despre un moft statistic, ci despre faptul că românii au ajuns să cumpere mai puțină mâncare, deși plătesc pe ea mai mult ca niciodată! Când o familie renunță la carne, la lapte sau la fructe pentru copii ca să poată plăti chiria și factura la încălzire, nu mai putem vorbi despre o simplă ajustare economică, ci despre o sărăcire care se adâncește de la o lună la alta.
Situația este cu atât mai gravă cu cât statul, care le cere oamenilor taxe tot mai mari, le oferă în schimb servicii tot mai proaste. Serviciile medicale s-au scumpit, într-un an, cu peste 8,5%. Cine nu își permite să plătească la privat stă luni întregi la coadă pentru o consultație sau o investigație. Iar în spitalele publice s-a ajuns ca, în vara acestui an, secția de terapie intensivă a celui mai important spital de copii din București să își oprească internările pentru câteva săptămâni, pentru că nu avea asistente pentru 5 paturi. În tot acest timp, unul dintre copiii care așteptau un loc a murit. Domnule prim-ministru, aceasta este imaginea unui stat care încasează mai mult, cheltuiește prost și îi lasă pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii săi să plătească prețul incompetenței lui!
Guvernările din ultimul an au cerut, de fiecare dată, înțelegere și sacrificii, promițând că sacrificiile de astăzi vor aduce stabilitate mâine. Românii au acceptat aceste sacrificii, chiar dacă nu ei au creat deficitul. Ce au primit însă în schimb? Au primit prețuri mai mari, salarii care cumpără mai puțin, comerț în scădere și spitale în care paturile stau închise din lipsă de personal… De aceea, stimați colegi, consider că noul Guvern nu are dreptul să continue pe același drum. Este obligat să prezinte Parlamentului, de urgență, un plan de protejare a puterii de cumpărare a românilor, cu măsuri pentru controlul prețurilor la alimentele de bază și la energie, cu sprijin pentru familiile care nu mai fac față cheltuielilor de locuire și cu investiții în personalul medical, nu doar în clădiri. Altfel, oricât de multe programe de guvernare vom vota în această sală, românii vor continua să judece statul după singurul criteriu care contează pentru ei, anume cât mai rămâne în portofel la sfârșitul lunii.
