
Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei Natalia Intotero, ministru
De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova
Subiectul întrebării: Calitatea aerului din Ploiești, evaluată după un standard din 1987 care nu mai corespunde emisiilor actuale ale rafinăriilor
Stimată doamnă ministru,
Conform declarațiilor publice ale prefectului județului Prahova, calitatea aerului din Ploiești este evaluată în continuare după un standard elaborat la 1 ianuarie 1987, deși în cei aproape 40 de ani care au trecut activitatea rafinăriilor s-a schimbat profund și au apărut mai mulți compuși emiși în atmosferă. Este vorba despre STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate”, care stabilește pentru hidrogenul sulfurat o concentrație maximă admisibilă de 15 µg/m³ pentru media de 30 de minute și de 8 µg/m³ pentru media zilnică, în condițiile în care Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător nu include hidrogenul sulfurat printre poluanții pentru care fixează valori-limită. Deci tocmai compusul asociat cel mai des cu mirosul de care se plâng locuitorii Ploieștiului rămâne evaluat după o normă anterioară anului 1990.
Prefectul a declarat, de asemenea, că legislația actuală este foarte permisivă, iar depășirile apar pe un interval atât de larg încât mediile calculate pot părea acceptabile, ceea ce înseamnă, de fapt, că episoadele scurte și intense de poluare, cele care îi obligă pe oameni să își țină ferestrele închise, se pierd în statistică. Stimată doamnă ministru, vă atrag atenția că prefectul a solicitat ministerului ca stațiile oficiale să măsoare hidrogenul sulfurat, dar, până la data publicării articolului, nu primise niciun răspuns și urma să își reînnoiască cererea!
Problema pe care o semnalez nu este nouă: în noiembrie 2025, la o conferință comună cu Garda Națională de Mediu, primarul municipiului Ploiești a prezentat date care indicau sute de depășiri ale valorilor maxime admise începând din februarie 2025, inclusiv la hidrogen sulfurat și benzen, fără măsuri corespunzătoare din partea Gărzii de Mediu Prahova. Cu aceeași ocazie, Garda Națională de Mediu a arătat că disconfortul olfactiv devine poluare doar în anumite condiții (depășirea valorilor-limită, încălcarea condițiilor din autorizația de mediu sau funcționarea fără autorizație), a invocat art. 64 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului și a precizat că cele trei rafinării din județ au fost amendate în total cu 340.000 de euro într-un an, în timp ce comisariatul județean dispune de aproximativ 10 comisari pentru circa 60 de instalații mari cu potențial poluant. Sancțiunile aplicate și resursele de control rămân, așadar, disproporționat de mici față de numărul și gravitatea sesizărilor.
În plus, datele furnizate de stațiile ministerului și cele provenite de la senzorii operatorilor industriali nu sunt integrate într-un sistem unic, ceea ce face dificilă identificarea rapidă a cauzei unui episod de poluare și, implicit, a celui responsabil. Toate acestea se petrec în timp ce România are obligația de a transpune, până la 11 decembrie 2026, Directiva (UE) 2024/2881 privind calitatea aerului înconjurător, care revizuiește cadrul de monitorizare și de informare a publicului, o ocazie pe care ministerul o poate folosi pentru a aduce la zi și normele aplicabile poluanților specifici zonelor industriale.
Față de cele expuse, vă rog să îmi comunicați: