Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Social, domnului Florin Manole, ministru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Majorarea de până la 40% a indemnizațiilor aleșilor locali pentru proiecte europene, aplicată la nivel maxim fără dovada unei activități suplimentare, în timp ce angajaților aceleiași autorități li se aplică minimul

                                    Stimate domnule ministru,

Conform art. 16 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene, precum și ale primarilor și viceprimarilor din unitățile administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, din fonduri externe rambursabile sau prin Mecanismul de redresare și reziliență, „se majorează cu până la 40%, în limita bugetului aprobat cu această destinație”. Deci, legea stabilește un plafon, nu un drept automat la nivelul maxim. Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023, modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 1009/2025, leagă procentul de numărul, tipul și valoarea proiectelor aflate în implementare și prevede reducerea lui cu 40% atunci când peste 40% din valoarea cumulată a proiectelor privește capacitatea administrativă.

În practică, sporul pare să fi devenit, în multe administrații, o suplimentare a indemnizației pentru atribuții care țin oricum de mandatul alesului local: semnarea contractelor de finanțare, a documentelor de plată și a rapoartelor de progres. Un exemplu mediatizat recent este municipiul Ploiești: potrivit datelor publicate de primărie, majorarea de 40% acordată primarului și viceprimarilor a însumat 150.620 lei brut între octombrie 2025 și martie 2026, iar angajaților li s-a acordat un spor pentru condiții vătămătoare de doar 1% din salariul de bază. Conform declarațiilor publice ale unui consilier local, angajații care obținuseră în instanță un spor de 15% ar fi fost determinați să accepte reducerea lui la 1%, pe motiv că lipsesc fondurile. Redau această afirmație sub rezerva verificării de către autoritățile competente. Domnule ministru, vă atrag atenția că aceeași sintagmă legală, „până la”, ajunge astfel să fie aplicată la minimum pentru angajați, din rațiuni de economie, și la maximum pentru aleși. Le aplică aceeași autoritate, care propune proiectul de buget și decide unde merg resursele, ceea ce înseamnă, de fapt, că plafonul legal devine nivelul implicit pentru cei care și-l stabilesc singuri.

Situația este cu atât mai gravă cu cât Guvernul a recunoscut, în mai 2026, că unele echipe încasau majorarea maximă de 40% deși plățile întârziau între 3 și 6 luni. Din acest motiv a propus ca, pentru personal, majorarea să depindă de o evaluare lunară a activității, pe baza unor rezultate măsurabile: dosare soluționate, plăți deblocate, termene respectate. Din informațiile publice disponibile, nu există un mecanism similar pentru aleșii locali. Timpul lor de lucru nu este pontat ca al unui salariat, iar activitatea lor pe proiect este consemnată, de regulă, doar prin semnături. În plus, criteriile actuale iau în calcul toate proiectele aflate în implementare, inclusiv cele contractate și pregătite de administrațiile anterioare. Astfel, un ales poate primi procentul maxim fără să fi inițiat vreunul dintre proiectele pe baza cărora îl primește.

De asemenea, proiectul noii legi a salarizării, publicat de minister în mai 2026, limita majorarea pentru aleșii locali la cel mult 20% din indemnizație. Versiunea actualizată din iulie 2026 a readus-o la 40%, precizând că sporul se acordă proporțional cu timpul alocat activităților din proiect și cu progresul tehnic sau financiar raportat. Legea salarizării este un jalon din PNRR, iar regulile ei vor guverna salarizarea bugetară în anii următori. De aceea, Parlamentul trebuie să cunoască motivele acestei reveniri și modul în care „timpul alocat” și „progresul raportat” vor fi măsurate și verificate la persoane care nu au normă de lucru și nici obligația de pontaj.

Față de cele expuse, vă solicit următoarele informații:

1. Câte unități administrativ-teritoriale (județe, municipii, orașe și comune) acordă, la data răspunsului, majorarea prevăzută la art. 16 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017? Cum se împart acestea după procentul acordat (sub 20%, între 20% și 39%, respectiv 40%)? Vă rog să specificați distinct numărul aleșilor locali care primesc procentul maxim.
2. Care a fost costul total al acestor majorări la nivel național în anul 2025 și în primele 9 luni ale anului 2026, defalcat pe categorii (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari și viceprimari)? Răspunsul poate folosi datele ministerului sau date solicitate Ministerului Finanțelor.
3. Ce documente justificative cere Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 234/2023, cu modificările aduse prin HG nr. 1009/2025, pentru acordarea lunară a majorării către aleșii locali? Includ acestea evidența timpului alocat proiectelor și un raport lunar privind progresul fizic și financiar al fiecărui proiect, aprobat de o altă persoană decât cea care primește majorarea, în condițiile în care alesul local este chiar ordonatorul de credite?
4. Ce instituție verifică dacă procentul acordat aleșilor locali respectă criteriile din Regulamentul-cadru? Câte verificări s-au făcut în 2025 și 2026 și în câte cazuri s-a dispus recuperarea sumelor acordate necuvenit? Vă rog să specificați distinct aceste cazuri în răspuns.
5. Are în vedere ministerul să aplice și aleșilor locali mecanismul de evaluare lunară propus în mai 2026 pentru personalul din echipele de proiect, astfel încât majorarea să fie redusă sau suspendată atunci când plățile, termenele sau indicatorii proiectelor nu sunt respectați?
6. Pe ce motive s-a revenit de la 20% la 40% în versiunea din iulie 2026 a proiectului legii salarizării? Ce impact bugetar anual s-a estimat pentru această modificare și ce entități au cerut-o în consultarea publică?
7. Cum vor fi măsurate și verificate, în cazul primarilor și al președinților de consilii județene, „timpul alocat activităților” și „progresul tehnic sau financiar raportat”, criteriile introduse de proiectul legii pentru acordarea sporului?
8. Are în vedere ministerul ca, în noua lege, proiectele contractate în mandatele anterioare să cântărească altfel la stabilirea procentului decât cele inițiate în mandatul în curs? Va fi procentul maxim pentru aleși condiționat de situația financiară a autorității, inclusiv de plata integrală a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive în favoarea angajaților ei?