Adresată: Prim-ministrului României, domnul Luca-Alexandru Niculescu
De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: Deficitul bugetar cash și obligațiile de plată restante ale statului către companii
Domnule prim-ministru,
Deficitul bugetar de 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, raportat pentru primele nouă luni ale anului 2026, trebuie analizat împreună cu evoluția obligațiilor de plată ale instituțiilor publice. Fostul prim-ministru și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat, pe 20 octombrie 2026, că o parte din reducerea deficitului ar proveni din amânarea achitării facturilor către companii.
Clarificarea afirmației presupune identificarea sumelor scadente pe care statul le datorează pentru bunuri livrate, servicii prestate și lucrări executate, precum și cuantificarea efectului întârzierilor asupra execuției bugetare. Pentru firmele creditoare, decalajul dintre efectuarea cheltuielilor și încasarea facturilor poate genera costuri de finanțare, dificultăți la plata salariilor și restrângerea activității, în timp ce obligațiile fiscale continuă să ajungă la scadență.
Vă solicit să răspundeți următoarelor cerințe:
1. Care este valoarea obligațiilor contractuale scadente și neachitate către companii de către instituțiile publice centrale și locale, inclusiv instituțiile finanțate din bugetele asigurărilor sociale? Prezentați situația comparativă la sfârșitul anului 2025, la 30 iunie și 30 septembrie 2026, precum și cea mai recentă situație disponibilă, pe ordonatori principali de credite, domenii și programe de finanțare. Indicați numărul creditorilor și vechimea restanțelor, pe intervale de până la 30 de zile, 31–60 de zile, 61–90 de zile și peste 90 de zile de la scadență, cu evidențierea arieratelor în interiorul totalului. Comunicați separat facturile și cererile de plată aflate încă în verificare, cu precizarea duratei acestei etape.
2. Ce parte din evoluția deficitului cash în 2026 se explică prin modificarea soldului obligațiilor neachitate, comparativ cu începutul anului și cu aceeași perioadă din 2025? Prezentați o reconciliere între deficitul cash și deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA pentru aceleași perioade de referință, cu indicarea caracterului definitiv sau provizoriu al datelor și a ajustărilor aferente plăților restante, dobânzilor, veniturilor și diferențelor de perimetru statistic. Solicit să precizați valoarea deficitului cash care ar fi rezultat dacă instituțiile publice ar fi achitat la termen obligațiile contractuale scadente în perioada analizată, explicând metoda de calcul și separând efectul restanțelor moștenite de cel al obligațiilor apărute în 2026.
3. Din ce cauze au întârziat instituțiile publice plățile și ce măsuri va adopta Guvernul pentru achitarea restanțelor? Precizați rolul eventualelor insuficiențe de credite bugetare, al limitării deschiderilor de credite, al disponibilului de lichidități și al întârzierilor în verificarea documentelor, comunicând actele și instrucțiunile prin care autoritățile au restrâns ori amânat plățile. Prezentați calendarul achitării sumelor restante, sursele de finanțare și alocările necesare la rectificarea bugetară, efectul estimat asupra deficitului din 2026 și obligațiile pe care Guvernul preconizează să le reporteze în 2027. Indicați și costurile suplimentare datorate întârzierilor, inclusiv dobânzile penalizatoare și cheltuielile de recuperare a creanțelor, potrivit Legii nr. 72/2013 și clauzelor contractuale aplicabile.
Solicit răspuns în scris, însoțit de situațiile centralizatoare și de documentele care fundamentează explicațiile privind evoluția deficitului și calendarul plăților.
