Adresată: Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe
De către: Senator Costache CHERTIF
Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș
Obiectul întrebării: Respectarea dreptului minorității naționale române din Ucraina la educație în limba maternă, în temeiul Tratatului româno-ucrainean din 1997.
Doamnă ministru interimar,
Potrivit recensământului ucrainean din 2001, în Ucraina erau înregistrați 409.608 etnici români: 150.989 declarați români și 258.619 înregistrați ca „moldoveni”. Numărul real este probabil mai mare, dacă luăm în considerare persoanele care s-au declarat folosind alte denumiri regionale.
Populația școlară de origine română, cu vârste între 7 și 18 ani, poate fi estimată la 45.000-53.000 de copii și tineri. În lipsa unor date oficiale pentru anul școlar 2026-2027, numărul elevilor instruiți în limba română poate fi estimat la aproximativ 16.000, ceea ce înseamnă că majoritatea copiilor români nu beneficiază de educație în limba maternă.
Declinul este evident și la nivelul rețelei școlare: de la 132 de școli cu predare în limba română în 1991, s-a ajuns la 57 de unități cu acest profil, la care se adaugă 19 unități mixte, în care predarea în română este asigurată integral sau parțial. Situația este deosebit de îngrijorătoare în regiunea Odesa, unde, la o populație de origine română estimată la 124.475 de persoane, mai funcționează o singură școală publică cu predare în limba română, la Borisăuca, raionul Ismail. În anul școlar 2025-2026, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a acordat 6.682 de burse elevilor români din Ucraina.
Disproporția este vizibilă și în comparație cu minoritatea maghiară, pentru care sunt menționate 91 de unități școlare cu predare în limba maghiară, la o populație recensată de 156.566 de persoane, de aproximativ trei ori mai mică decât cea românească.
Totodată, Hotărârea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 1682 din 17 decembrie 2025 include 379 de localități în care trăiesc tradițional persoane aparținând comunităților românești, dintre care 83 sunt înregistrate cu populație română și 296 cu populație „moldovenească”, menținând o distincție administrativă între comunități de aceeași origine etnică românească și având aceeași identitate lingvistică românească.
În acest context, reamintesc prevederile art. 13 alin. (5) din Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, semnat în 1997, prin care părțile se angajează să asigure condiții egale pentru studierea limbii materne și dreptul la instruire în această limbă, într-un număr necesar de instituții publice de învățământ, amplasate în funcție de răspândirea geografică a minorităților respective.
Reducerea rețelei școlare, accesul limitat la învățământul în limba română și neconcordanțele dintre distribuția geografică a comunităților românești și amplasarea unităților de învățământ impun clarificarea modului în care Ucraina își îndeplinește obligațiile asumate prin tratatul bilateral.
Având în vedere responsabilitățile Ministerului Afacerilor Externe privind monitorizarea respectării angajamentelor internaționale asumate de România și protejarea drepturilor comunităților românești din afara granițelor țării, vă rog respectuos să îmi comunicați::
1.Cum evaluează Ministerul Afacerilor Externe respectarea de către Ucraina a art. 13 alin. (5) din Tratatul din 1997, în special în ceea ce privește numărul suficient și distribuția geografică a școlilor cu predare în limba română. Consideră ministerul că situația actuală respectă obligațiile bilaterale asumate?
2.Ce date oficiale deține ministerul pentru anul școlar 2026-2027 privind numărul elevilor instruiți în limba română și numărul, structura și distribuția teritorială a școlilor și claselor cu acest profil. În eventualitatea deținerii acestor date actualizate, vă rugăm să ni le prezentați, iar în eventualitatea lipsei unor date actualizate, vă rog să precizați dacă MAE le va solicita sau nu autorităților ucrainene, prin canale diplomatice.
3.Cum explică ministerul discrepanța dintre populația școlară de origine română, estimată la 45.000-53.000 de persoane, și cei aproximativ 16.000 de elevi care ar beneficia de instruire în limba maternă. Vă rog să precizați dacă au fost analizate efectele reorganizării școlare, transformării școlilor în unități mixte și reducerii claselor cu predare în română.
4.Ce demersuri diplomatice intenționează să întreprindă ministerul pentru remedierea situației din regiunea Odesa, unde funcționează o singură școală publică cu predare în limba română, deși populația de origine română este estimată la peste 124.000 de persoane. Vă rog să precizați dacă partea română, ca stat înrudit, dar și ca partener european strategic în contextul actualului război ruso-ucrainean, va propune sau nu consultări bilaterale cu partea ucraineană pentru extinderea rețelei școlare în localitățile cu populație românească din regiunea Odesa, atât în partea ei basarabeană, cât și în partea ei din interfluviul Nistru-Bug.
5.Cum explică ministerul faptul că rețeaua școlară românească a scăzut de la 132 de școli în 1991 la 76 de unități în care predarea în română este asigurată integral sau parțial, în timp ce minoritatea maghiară beneficiază de 91 de unități școlare, la o populație de aproximativ trei ori mai mică. Vă rog să precizați dacă MAE a realizat sau nu o analiză comparativă și dacă sunt sau nu avute în vedere aceste diferențe în dialogul cu Kievul.
6.Ce măsuri concrete va promova ministerul pentru adaptarea numărului și amplasării școlilor și claselor cu predare în limba română la distribuția comunităților românești din regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia și din celelalte zone ale Ucrainei? Vă rog să precizați dacă MAE și partea română, în general, vor propune un plan bilateral cu obiective verificabile, termene și mecanisme de monitorizare.
7.Ce mecanisme de monitorizare sistematică și ce acțiuni diplomatice și instituționale are în vedere ministerul, în cooperare cu autoritățile române competente, pentru asigurarea dreptului la educație în limba maternă și respectarea Tratatului din 1997. Vă rog să precizați dacă MAE va include această problematică pe agenda dialogului bilateral româno-ucrainean.
8.Dacă partea română va sesiza sau nu Consiliului Europei și Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) în legătură cu modificările aduse legislației ucrainene în materia învățământului în limbile minorităților naționale la 12 octombrie curent.
