România nu are încă o Strategie Forestieră Națională. Este unul din motivele pentru care AUR a organizat pe 6 octombrie 2021 prima dezbatere reală pe această temă, la care a pus față în față activiștii de mediu, societatea civilă, reprezentanții Romsilva, firmele exploatatoare și parlamentari ai României. Dezbaterea a fost găzduită de copreședinții AUR, Claudiu Târziu și George Simion, și moderată de jurnalistul și activistul de mediu Liviu Mihaiu.
Participanții la dezbatere au avut la dispoziție următoarele documente de suport :
- Analiză FORDAQ: Păduri administrate sau neadministrate? – o analiză care demontează informațiile false care circulă în spațiul public.
- Document de poziție privind Strategia națională de creștere durabilă și prioritățile sectorului pădure-lemn, document elaborat de către Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Federația Proprietarilor de păduri și Pășuni din România – Nostra Silva;
- Viziune și principii de dezvoltare a politicii forestiere din România 2020 – 2030 – document elaborat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava în cadrul proiectului „Dezvoltarea politicii forestiere din România, cu contribuția mai multor specialiști din mediul universitar, din societatea civilă și industria lemnului.
- Monitorizare și control la prima punere pe piață a lemnului – document elaborat de WWF România cu privire la combaterea tăierilor ilegale;
- Priorități pentru pădurile din România – document elaborat de WWF România.
Extrase din intervențiile participanților:
„Aș vrea foarte mult ca inițiativa să nu fie politizată. Această primă întâlnire s-a ținut la grupul AUR strict din motive administrative, următoarea poate avea loc oriunde. În campania electorală, AUR și-a asumat un program în care pădurile țării joacă un rol primordial. Activiștii civici sunt amenințați și chiar bătuți, cum s-a întâmplat recent la Suceava, iar atitudinea statului român nu mai poate fi una de fațadă. Se impun măsuri radicale, ferme, dublate de o puternică susținere instituțională”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.
„Să stabilească specialiștii cât trebuie să tăiem și unde să spunem stop, să închidem frontierele pentru exportul de lemn neprelucrat, de bușteni (…). Putem da un regim special locuitorilor din zonele de munte, să facilităm repopularea acelor zone în spiritul tradiției civilizației montane românești”, a susținut Mircea Diaconu, fost europarlamentar român.
„E nevoie de o noua strategie in domeniul culturilor. (…) Problema sechestrării carbonului din pădure este una fundamentală pe care trebuie s-o avem in vedere. Este una din tragediile acestei tari. Arșița, seceta rezultate din aceasta problema afectează economia. Vreau să rămân apolitic, dar vom participa cu toate datele disponibile din cercetare în orice demers (strategie forestieră nationala n.n.) și vă stăm la dispoziție, vă stăm alături indiferent de unde vin propunerile. Avem surse de plante care pot înlocui obținerea celulozei din lemnul de conifere. Trebuie sa refacem cantitatea de masă organică”, a remarcat Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”.
„Este nevoie de o nouă strategie forestieră națională, însă este valabil principiul conform căruia cine creează o problemă nu poate să o și rezolve” a susținut Valeriu Munteanu, fost ministru al Mediului în Republica Moldova.
„Este necesar un echilibru între rolul economic, rolul social și rolul de mediu al pădurilor României. În ultimii ani, 6 colegi pădurari și-au pierdut viața în timp ce apărau pădurile României. Legislație există. Problema e că instituțiile statului, în foarte multe cazuri, nu reușesc să o aplice. Strategii forestiere naționale au mai fost creionate în ultimii ani, dar România nu are o strategie clară în acest sens din 2010 și pana azi. Am putea împăduri 143.000 de hectare pe an, dar problema principala e lipsa terenurilor libere”, a susținut Silviu Geană, lider al Federației Sindicatelor Silva.
„Vin din Bucovina, o zonă importantă pentru industria lemnului, și vreau să subliniez că dorim acțiuni clare care să oprească acest măcel din pădurile României. Există comunități locale, precum Moldovița, unde au fost fabrici și depozite de mobilă ce ofereau localnicilor sute, chiar mii de locuri de muncă. Tot lemnul care era prelucrat acolo pleacă acum către Kronospan, Schweighofer, Egger și alte firme străine”, a subliniat și cunoscutul activist de mediu Daniel Bodnar.
„O strategie forestieră națională este o necesitate, dar și o oportunitate dat fiind contextul european actual (Green Deal, Pactul ecologic european). În România avem o biodiversitate extraordinară. Avem, totuși, diferențe între datele colectate (38 milioane metri cubi colectați, dar doar 18 milioane declarați oficial). Consumul de lemn reprezintă o valoare sub creșterea anuală. Nu avem o strategie actuala, ci doar peticim legile vechi”, a susținut Radu Melu, inginer silvic și membru al WWF România.
La inițiativa participanților, s-a decis crearea unui grup de lucru care va elabora o Strategie Forestieră Națională.
Nu există răspunsuri