Ovidiu Cupșa, coordonator politic al Subcomisiei de Integrare și Coordonare Intersectorială AUR, cere o Strategie Națională de Securitate și Apărare la Marea Neagră și un Centru Integrat de Comandă și Coordonare, în contextul intensificării incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa infrastructurii critice.
Marea Neagră a devenit una dintre cele mai expuse zone strategice ale României, iar datele Ministerului Apărării Naționale, actualizate la 11 septembrie 2026, arată că, de la începutul războiului din Ucraina, în apropierea frontierei României au fost consemnate 137 de atacuri cu drone, 89 de situații în care au fost ridicate aeronave militare și 45 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim național, precum și 73 de drone ori fragmente de drone identificate, ridicate sau neutralizate și 9 mine marine neutralizate.
Doar în 2026 au fost consemnate 70 de atacuri cu drone în apropierea frontierei, 54 de situații cu aeronave militare ridicate și 26 de pătrunderi neautorizate.
„Acestea nu mai sunt ipoteze militare. Sunt date despre ceea ce se întâmplă astăzi la frontiera României și în Marea Neagră. O vulnerabilitate care se repetă nu mai este un incident. Devine o problemă de securitate națională”, afirmă Ovidiu Cupșa.
Unul dintre cele mai importante incidente s-a produs pe 5 iunie 2026, când o dronă maritimă de tipul celor utilizate în războiul din Ucraina a ajuns până în Dana 78 a Portului Constanța și s-a autodetonat, fără a provoca victime. Potrivit Poliției de Frontieră, sistemul SCOMAR este destinat supravegherii maritime și este optimizat în special pentru nave și ambarcațiuni mai mari, în timp ce drona avea dimensiuni reduse și o amprentă radar scăzută. Incidentele au continuat și în lunile următoare: în august, o dronă a fost descoperită la aproximativ 1,5 kilometri de plaja Modern din Constanța, iar la începutul lunii septembrie, echipele EOD ale Forțelor Navale au intervenit pentru neutralizarea unor fragmente de drone cu încărcătură explozivă.
„Miza depășește cu mult Portul Constanța. În această zonă sunt concentrate terminale petroliere, baza de la Mihail Kogălniceanu, Capu Midia, infrastructură navală, conducte și cabluri submarine și infrastructură energetică offshore. Un incident major poate produce simultan o criză de securitate, economică, energetică și de protecție a populației”, spune Ovidiu Cupșa.
În acest context, AUR propune elaborarea unei Strategii Naționale de Securitate și Apărare la Marea Neagră, care să trateze unitar amenințările aeriene, maritime și subacvatice și să prevadă măsuri concrete pentru protejarea Portului Constanța, a litoralului și a infrastructurii energetice offshore.
„Marea Neagră nu poate fi administrată de la un incident la altul și nici prin reacții instituționale fragmentate. România are nevoie de strategie, tehnologie, comandă integrată și capabilități reale de intervenție”, afirmă coordonatorul politic al Subcomisiei AUR.
O a doua propunere a AUR este constituirea unui Centru Integrat de Comandă și Coordonare pentru forțele și instituțiile responsabile de securitatea maritimă, aeriană și costieră, în care să fie integrate, potrivit competențelor legale, Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, Forțele Navale și Forțele Aeriene, Ministerul Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Autoritatea Navală Română și MRCC Constanța, structurile naționale de informații și securitate, precum și autoritățile portuare și operatorii infrastructurilor critice.
Potrivit lui Ovidiu Cupșa, România trebuie să integreze radarele pentru ținte cu amprentă redusă, senzorii electro-optici și infraroșu, sistemele de război electronic, supravegherea aeriană și maritimă, senzorii subacvatici și mijloacele de neutralizare într-o imagine operațională comună, în timp real.
„Trebuie să reducem cât mai mult timpul dintre detecție, identificare, decizie și intervenție. Statul român trebuie să vadă amenințările înainte să ajungă la noi și să aibă mijloacele necesare pentru a le opri”, subliniază acesta.
AUR propune, de asemenea, ca strategia să prevadă măsuri pentru protejarea conductelor, cablurilor și infrastructurii submarine și să asigure capacitatea de detectare, clasificare, urmărire și neutralizare, atunci când amenințarea o impune, a dronelor aeriene și maritime, a minelor și a altor platforme cu amprentă redusă.
„Securitatea Mării Negre trebuie să devină o prioritate fundamentală a apărării naționale. România nu își poate permite să aștepte următorul incident pentru a descoperi unde sunt vulnerabilitățile”, conchide Ovidiu Cupșa.
Comments are closed