„Ziua Limbii Române este o zi a memoriei. O zi în care privim limba nu doar ca pe un instrument al comunicării, ci ca pe una dintre cele mai profunde forme prin care un popor își păstrează identitatea, își transmite cultura și își afirmă continuitatea în istorie.
Caracterul latin al limbii române reprezintă una dintre datele fundamentale ale identității sale. În vocabularul de bază, în structura gramaticală și în evoluția sa fonetică se păstrează filonul latin, ceea ce a făcut ca româna să aparțină familiei limbilor romanice alături de italiană, franceză, spaniolă, portugheză și celelalte limbi romanice.
Istoria limbii române este și istoria culturii române. De la primele texte păstrate până la marile opere ale literaturii moderne, limba a devenit spațiul în care s-au întâlnit memoria, credința, filosofia, știința, literatura și conștiința națională.
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, datată 1521, este considerată cel mai vechi document păstrat în limba română și reprezintă un reper fundamental pentru istoria limbii române scrise. Secolele următoare au adus traducerile și tipăriturile religioase, contribuția unor cărturari precum Coresi, iar apoi opera unor personalități care au transformat limba într-un instrument de cultură și de afirmare a identității.
În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, procesul de modernizare culturală și intelectuală a românilor a accelerat dezvoltarea limbii literare. Școala Ardeleană, generația pașoptistă și, ulterior, marile personalități ale Junimii și ale culturii române moderne au contribuit la consolidarea unei limbi capabile să exprime atât sensibilitatea literară, cât și exigențele discursului științific, filosofic și politic.
Iar istoria zilei de 31 august ne conduce, în mod firesc, dinspre trecut către un moment esențial al istoriei recente.
La 31 august 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, într-un context de renaștere națională, Sovietul Suprem de la Chișinău a adoptat legislația referitoare la limba de stat și la revenirea la alfabetul latin. Momentul a venit după ampla mobilizare civică și culturală din vara anului 1989 și a reprezentat una dintre marile victorii ale afirmării identității românești în Basarabia.
Un an mai târziu, în 1990, Republica Moldova a instituit data de 31 august ca sărbătoare dedicată limbii, inițial sub denumirea „Limba noastră cea română”. Data a rămas legată de unul dintre cele mai importante momente ale renașterii naționale de la Chișinău.
Pentru România, consacrarea oficială a acestei zile a venit prin Legea nr. 53 din 14 martie 2013, prin care Parlamentul a instituit ziua de 31 august drept Ziua Limbii Române. Legea prevede posibilitatea organizării de manifestări cultural-educative, evocatoare și științifice, inclusiv prin instituțiile românești din străinătate.
Semnificația acestei date creează o punte simbolică între București și Chișinău și amintește că limba română reprezintă un patrimoniu cultural comun, purtat de comunități aflate de-a lungul istoriei de o parte și de alta a Prutului și, astăzi, în numeroase comunități românești din întreaga lume.
Cultivarea limbii reprezintă o responsabilitate permanentă. Academia Română subliniază rolul său fundamental în normarea, cultivarea și promovarea limbii naționale, ca factor esențial al identității culturale.
Limba română este una dintre marile noastre forme de continuitate. În ea se păstrează cuvinte, sensuri și construcții transmise de generații; în ea au fost scrise cronici, cărți de rugăciune, opere literare, tratate, constituții și documente fondatoare; în ea au fost rostite idei care au schimbat societatea românească și au fost scrise opere care au depășit granițele timpului și ale spațiului românesc.
Limba română este memoria noastră transmisă prin cuvânt, patrimoniul nostru viu și una dintre cele mai profunde expresii ale identității românești. Să o cunoaștem, să o cultivăm și să o transmitem mai departe cu aceeași grijă cu care am primit-o de la cei dinaintea noastră.
La mulți ani limbii române și tuturor celor care o poartă în gând, în cultură și în suflet!”, a transmis deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu.
Comments are closed