Senatorul AUR Niculina Stelea acuză eșecul politicii girate de tandemul Ilie Bolojan-Alexandru Nazare, bazată pe creșterea taxelor și tăierea investițiilor pentru reducerea deficitului bugetar, fără a exista și reforme reale pentru reducerea risipei banului public. Senatorul arată că, deși deficitul a scăzut pe primele șapte luni, cauzele sunt nesănătoase, cheltuielile statului au crescut, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar economia continuă să se contracte.
„Cinci lucruri pe care trebuie să le știți despre execuția bugetară pe primele șapte luni ale anului:
1. Deficitul bugetar a scăzut. Atât procentual (2,34% din PIB față de 3,99% din PIB), cât și în termeni nominali (48,08 miliarde de lei față de 76,43 miliarde de lei). Această scădere are însă patru cauze (nu toate sănătoase):
a) Creșterea masivă a impozitării și inflația care a erodat puterea de cumpărare a populației;
b) Adoptarea târzie a Bugetului pe 2026 și nerealizarea investițiilor (cheltuielile de capital s-au redus în termeni nominali cu 17,2% față de anul trecut, ceea ce ne duce la o scădere de un sfert dacă luăm în calcul inflația);
c) Banii din PNRR care au venit într-o proporție mai mare la sfârșitul acestui an (tot foarte puțin față de prognoză, puțin peste 3 miliarde de euro);
d) Salariile și pensiile sunt de doi ani înghețate.
2. Statul nu a limitat deloc cheltuielile proprii. Pentru bunuri și servicii, sub Guvernul Bolojan, s-au plătit cu 11,2% mai mult decât pe vremea lui Ciolacu. Adică 59,6 miliarde de lei pe birotică, telefoane, mașini, combustibili și ce mai au nevoie instituțiile statului. După șapte luni, s-a ajuns pe această zonă la cheltuieli de 2,9% din PIB: Noi, #AUR, am propus reducerea cu 1% din PIB a acestor bani băgați în incinerator în fiecare an.
3. Doar pe dobânzile la creditele bugetare s-au plătit 40,12 miliarde de lei (adică aproape 8 miliarde de euro). Nimic din principal. De altfel, datoria publică a sărit de pragul de 60% din PIB. Practic, muncim și contribuim la stat pentru a plăti datoria făcută tot de guvernele PSD-PNL-USR-UDMR. Iar această datorie nu scade, ci crește.
4. Deficitul în iulie 2026 a fost de 0,34% din PIB, iar în iulie 2025 de 0,35% din PIB. Asta ne arată că, de fapt, evoluția în minus este dată aproape exclusiv de contabilitatea Ministerului de Finanțe ca urmare a adoptării târzii a Bugetului. În realitate, problemele structurale nu au fost rezolvate. Acesta este și motivul pentru care agențiile de rating ne tot amenință cu retrogradarea.
5. Încasările din impozitele pe taxe și proprietate s-au majorat cu 29,8%. Acesta este maximul suportabilității. Nu mai există o capacitate reală de strângere a șurubului.
Una peste alta, în ciuda propagandei mediat plătite tot din banii românilor, concluzia este că planul binomului Bolojan-Nazare a eșuat.
Creșterea taxări și a impozitării la pachet cu austeritatea sălbatică și tăierea investițiilor nu au rezolvat problemele structurale ale Bugetului de stat. Asta pentru că economia continuă să se contracte într-un ritm mai accelerat decât se așteptau chiar ei. Există riscul să ajunge la o diferență de cel puțin 3pp între acea creștere economică de 1% pe care au prognozat-o inițial și rezultatul de la finalul anului dată fiind recesiunea profundă în care a intrat țara.
Indiferent ce Guvern va veni, este absolut esențial să schimbe macazul și direcția în sensul propunerilor AUR: revenirea la cotele de TVA de dinainte de Bolojan (19% și 9%), scăderea cheltuielilor cu bunuri și servicii, taxarea inversă a TVA, reducerea optimizării fiscale a multinaționalelor, comasarea și desființarea unor instituții”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.
Comments are closed