Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile Guvernului României pentru prevenirea unei eventuale penurii de kerosen și asigurarea securității aprovizionării cu combustibil de aviație

Către: Ministerul Energiei, în atenția domnului ministru interimar Ilie Bolojan

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile Guvernului României pentru prevenirea unei eventuale penurii de kerosen și asigurarea securității aprovizionării cu combustibil de aviație

Stimate Domnule Ministru Interimar,

Evoluțiile de pe piața internațională a produselor petroliere au readus în atenție vulnerabilitatea aprovizionării cu combustibil de aviație. În cursul anului 2026, Comisia Europeană a semnalat în repetate rânduri că sectorul jet fuel reprezintă una dintre principalele zone de risc în cazul prelungirii perturbărilor fluxurilor petroliere internaționale, inclusiv pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al afectării rutelor de transport al produselor petroliere. La 18 mai 2026, Comisia Europeană preciza că, în eventualitatea continuării perturbărilor, ar putea apărea constrângeri regionale de aprovizionare, „jet fuel” fiind identificat drept principala preocupare.

La nivel european, statele membre sunt obligate să mențină stocuri de urgență de țiței și/sau produse petroliere, iar cadrul european urmărește asigurarea unei capacități de intervenție în situația unor perturbări grave ale aprovizionării.

În România, Ministerul Energiei este autoritatea competentă în materia constituirii și menținerii stocurilor minime de țiței și produse petroliere. Potrivit Legii nr. 85/2018, nivelul stocurilor minime trebuie să țină cont atât de importurile nete, cât și de consumul intern, iar în anumite condiții operatorii economici au posibilitatea de a alege structura sortimentală a stocurilor.

Prin Ordinul ministrului energiei nr. 492/26 mai 2026 a fost stabilit pentru perioada 1 iulie 2026–30 iunie 2027 un nivel al stocurilor de urgență de 2.064.220 tone echivalent petrol, obligațiile revenind unui număr de operatori economici din sectorul petrolier. Ordinul permite constituirea stocurilor în structura sortimentală prevăzută de cadrul legal, ceea ce ridică problema concretă a disponibilității unor cantități suficiente de produse petroliere compatibile cu necesarul sectorului aviatic.

În condițiile în care România are un sector aviatic strategic pentru conectivitatea economică, turistică și comercială a țării, iar aeroporturile reprezintă infrastructură critică, consider necesară clarificarea modului în care Guvernul anticipează și gestionează riscul unei eventuale penurii de kerosen.

Având în vedere cele precizate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este, la data prezentei întrebări, cantitatea totală de kerosen/combustibil de aviație disponibilă pe teritoriul României, exprimată în tone și în zile de consum mediu?

2. Ce cantitate de kerosen este inclusă efectiv în stocurile de urgență constituite pentru perioada 1 iulie 2026–30 iunie 2027?

3. Din totalul de 2.064.220 tone echivalent petrol stabilit prin Ordinul nr. 492/2026, ce cantitate este reprezentată de produse petroliere care pot fi utilizate în sectorul aviatic?

4. Există în prezent, la nivelul Guvernului și al Ministerului Energiei, un stoc strategic distinct de kerosen destinat exclusiv situațiilor de criză sau perturbării aprovizionării cu combustibil de aviație? În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicităm să precizați cantitatea și locațiile de depozitare.

5. Care sunt sursele actuale de aprovizionare ale României cu kerosen și care este ponderea importurilor în consumul național de combustibil de aviație?

6. Ce cantități de kerosen au fost importate de România în anii 2024, 2025 și în primele șapte luni ale anului 2026 și care au fost principalele țări de origine?

7. Care este capacitatea internă de producție a kerosenului/combustibilului de aviație și ce procent din consumul național poate fi acoperit, în condiții normale, de producția realizată în România?

8. A realizat Ministerul Energiei o evaluare de risc privind posibilitatea apariției unei penurii de kerosen în România în perioada următoarelor 6–12 luni? În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicităm să comunicați principalele concluzii și scenariile avute în vedere.

9. Ce cantitate de kerosen ar putea fi pusă efectiv la dispoziția pieței românești în cazul unei disfuncționalități majore a aprovizionării, în conformitate cu mecanismele prevăzute de Legea nr. 85/2018?

10. În cazul apariției unei penurii, care este procedura prin care Guvernul poate decide eliberarea, redistribuirea sau utilizarea stocurilor de urgență pentru alimentarea aeroporturilor și menținerea continuității transportului aerian?

11. Există un plan național de intervenție pentru o eventuală criză a combustibilului de aviație, elaborat împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, administratorii aeroporturilor și operatorii economici din domeniul petrolier?

12. În cazul unei perturbări majore a importurilor, din ce surse alternative ar putea România să își asigure necesarul de kerosen și în cât timp ar putea fi activate aceste surse?

13. Ce măsuri preventive a întreprins Guvernul pentru diversificarea rutelor și furnizorilor de kerosen, astfel încât România să nu devină dependentă de un număr redus de surse externe?

14. A fost analizată posibilitatea constituirii unei rezerve strategice dedicate combustibilului de aviație, distinctă de rezerva generală de produse petroliere? Dacă această soluție nu este avută în vedere, care sunt argumentele tehnice și economice ale Guvernului?

15. Ce mecanisme de monitorizare are Ministerul Energiei pentru a identifica din timp scăderea stocurilor comerciale de kerosen, reducerea importurilor sau apariția unor blocaje în lanțul de aprovizionare?

16. Care este nivelul minim de zile de consum pe care Ministerul Energiei îl consideră necesar pentru a garanta continuitatea alimentării cu combustibil a aeroporturilor din România în cazul unei crize internaționale?

17. În ce măsură a analizat Guvernul impactul unei eventuale penurii de kerosen asupra traficului aerian, conectivității internaționale a României, turismului, transportului de mărfuri și mobilității cetățenilor?

18. Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru ca România să nu ajungă în situația altor state europene în care eventualele constrângeri de aprovizionare cu jet fuel să conducă la reducerea sau suspendarea unor curse aeriene?

19. Vă rog să precizați dacă Ministerul Energiei a solicitat sau intenționează să solicite date actualizate de la operatorii economici privind stocurile fizice de kerosen disponibile în România, inclusiv cantitățile aflate în rafinării, terminale, depozite și aeroporturi.

20. În cazul în care prognozele Ministerului indică apariția unui deficit de kerosen, care sunt măsurile concrete, cu termene și responsabili, pe care Guvernul le va activa pentru prevenirea penuriei și garantarea continuității transportului aerian?

Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE