Către: Ministerul Apărării Naționale,
În atenția domnului ministru Radu Miruță
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași
Obiectul întrebării: Siguranța populației din județul Tulcea în contextul incursiunilor și detectărilor repetate de drone în proximitatea frontierei României cu Ucraina
Stimate domnule ministru interimar,
Locuitorii din județul Tulcea, în special cei din localitățile aflate în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, trăiesc de o perioadă îndelungată într-o stare de alertă aproape permanentă, generată de detectarea repetată a unor drone sau ținte aeriene în apropierea ori în interiorul spațiului aerian național.
Numai în ultimele zile, situația a căpătat o frecvență îngrijorătoare. La 13 august 2026, sistemele de supraveghere radar ale MApN au identificat o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, două aeronave F-16 fiind ridicate de la sol pentru monitorizarea situației, iar populația din nordul județului Tulcea fiind avertizată prin RO-ALERT. În aceeași perioadă au fost raportate mai multe situații succesive care au determinat alertarea populației.
La 14 august 2026, MApN a anunțat inclusiv semnalarea unei drone căzute în zona localității Luncavița, la aproximativ cinci kilometri de frontiera cu Ucraina.
Pentru locuitorii din Tulcea, repetarea acestor incidente ridică o întrebare legitimă privind capacitatea statului român de a identifica, urmări, intercepta și, atunci când situația o impune, neutraliza amenințările aeriene care se apropie de teritoriul național.
România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO și dispune de sisteme de supraveghere radar, aeronave de luptă și, începând din acest an, de noi capabilități destinate combaterii dronelor. În aceste condiții, populația are dreptul să știe dacă mecanismele de apărare existente oferă o protecție reală sau dacă România se limitează, în anumite situații, la detectarea amenințării și transmiterea unui mesaj RO-ALERT după ce aceasta a ajuns în proximitatea comunităților.
Problema nu poate fi redusă la numărul alertelor transmise. O alertă reprezintă un instrument de informare a populației, însă apărarea teritoriului presupune în primul rând capacitatea de detectare, identificare, urmărire, evaluare și neutralizare a amenințărilor, precum și protejarea populației civile și a infrastructurii critice.
Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este numărul total al țintelor aeriene de tip dronă detectate de sistemele MApN în proximitatea frontierei României cu Ucraina și în spațiul aerian național în perioada 1 ianuarie 2025 – 14 august 2026, cu o evidențiere distinctă pentru județul Tulcea?
2. Dintre aceste ținte, câte au fost confirmate ca drone, câte au fost identificate ca aparținând unor categorii militare sau civile și câte au rămas neidentificate ori neconfirmate după încheierea operațiunilor de monitorizare?
3. Pentru județul Tulcea, câte dintre aceste incidente au determinat transmiterea mesajelor RO-ALERT, câte au presupus ridicarea aeronavelor de luptă și câte au presupus intervenția efectivă a altor sisteme de apărare aeriană?
4. În câte situații din perioada menționată o dronă sau un element de dronă a fost identificat ulterior la sol pe teritoriul României și în câte cazuri nu a fost identificată zona de impact sau nu au fost recuperate elemente ale aeronavei?
5. Care este, în prezent, timpul mediu de reacție dintre detectarea unei ținte aeriene în proximitatea frontierei și ridicarea aeronavelor de luptă pentru interceptare și care este timpul maxim înregistrat în perioada 2025–2026?
6. Ce capacități de combatere și neutralizare a dronelor sunt operaționale în județul Tulcea și în zona Deltei Dunării și care este nivelul lor de acoperire teritorială? În ce măsură există zone în care o dronă de mici dimensiuni poate pătrunde fără a putea fi urmărită și neutralizată cu mijloace disponibile?
7. Având în vedere frecvența alertelor, ce măsuri suplimentare a dispus MApN pentru protejarea populației civile și a infrastructurii critice din localitățile aflate în proximitatea frontierei cu Ucraina, inclusiv Chilia Veche, Periprava, Plauru, Ceatalchioi, Pardina, Luncavița, Isaccea și alte localități expuse?
8. Există, la nivelul MApN, o evaluare privind riscul ca o dronă sau fragmente ale acesteia să lovească locuințe, unități de învățământ, obiective economice, infrastructură energetică, obiective militare ori alte obiective civile din județul Tulcea? Dacă există, care sunt principalele măsuri de reducere a acestui risc?
9. În condițiile în care România este stat membru NATO și UE, care sunt capabilitățile NATO și mecanismele de sprijin aliat activate sau disponibile pentru România în cazul intensificării incursiunilor dronelor în proximitatea frontierei de est? Ce capacități suplimentare sunt solicitate sau puse la dispoziție României?
10. Considerați că actualul nivel de protecție oferit populației din județul Tulcea este suficient în eventualitatea unei escaladări a incursiunilor cu drone, iar dacă răspunsul este afirmativ, vă rog să prezentați concret capacitățile operaționale pe care se bazează această evaluare și măsurile pe care le aveți în vedere pentru ca locuitorii din zona de frontieră să nu rămână într-o stare permanentă de nesiguranță?
Comments are closed