Costache Chertif – Întrebare – Acțiunile concrete ale Guvernului României ca răspuns la problematica sesizată cu ocazia Universității de Vară Izvorul Mureșului referitoare la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș și românii romano-catolici din aria extracarpatică

Adresată:  Domnului Ilie-Gavril BOLOJAN, prim-ministru interimar al României

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Acțiunile concrete ale Guvernului României ca răspuns la problematica sesizată cu ocazia Universității de Vară Izvorul Mureșului referitoare la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș și românii romano-catolici din aria extracarpatică.

Domnule prim-ministru,

În zilele de 14-16 august 2026 și-a ținut lucrările, în orașul Covasna, Universitatea de vară Izvorul Mureșului, ajunsă la cea de-a XXIII-a ediție cu genericul: „Limba română este Patria mea”.

Participanții la Universitatea de vară au formulat o gamă de probleme adresate Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României.

În partea referitoare la românii din Covasna, Harghita și Mureș, dar și la românii romano-catolici din aria extracarpatică (județul Bacău și altele), s-a arătat, între altele:

„Situaţia dramatică a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş care sunt expuşi în continuare unui proces de deznaționalizare metodică și sistematică, precum și de segregare etnică din cauza politicii autorităţilor locale şi a unor organizaţii maghiare, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român;

Românii de confesiune romano-catolică din județele Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare forțată, prin abuzul unor politicieni care au impus autorităților locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste județe se declară români;

Perpetuarea fenomenului de neînvăţare a limbii române în cadrul sistemului naţional de educaţie, de către elevii maghiari, ceea ce favorizează segregarea pe criterii etnice şi acumularea unor tensiuni nefirești în relaţiile interetnice;

Existenta pe teritoriul statului român a unor procese continue de maghiarizare, uneori forțată, la care sunt supuşi etnici români în unele zone ale ţării, acceptate tacit de autorităţile statului român”.

 În legătură cu aceste subiecte, participanții la Universitatea de Vară au formulat următoarele un șir de solicitări, printre care și acestea:

„ – Aplicarea practică a prevederilor Recomandării 1201 (1993) a APCE privind egalitatea de tratament în cazul etnicilor români numeric inferiori din judeţele Covasna şi Harghita şi al organizaţiilor reprezentative ale acestora (Art. 13: ”Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor enunţate în acest Protocol li se aplică integral persoanelor aparţinând unui grup majoritar în ansamblul statului, dar minoritar în una sau mai multe regiuni”);

– Finanţarea unor măsuri pentru consolidarea suveranităţii statului român pe întreg teritoriul naţional, pentru înlăturarea pericolului instaurării cosuveranităţii altui stat în diverse regiuni ale României, măsuri precum infrastructura transcarpatică – căi ferate şi autostrăzi, consolidarea elitelor profesionale de limbă română şi dezvoltarea economică a zonelor în care există acest risc;

– Exprimarea de către Guvern, Parlament şi Preşedinţia României, a unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerinţelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României, în special faţă de aşa-zisul Plan Kos Karoly din 2017;

– Elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunităţii românești numeric minoritare în zonă;

– Reorganizarea Serviciului Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului, în sensul sporirii competențelor de sprijinire a comunităţilor româneşti numeric minoritare din ţară şi de asigurare a coerenţei şi continuităţii preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica acestor comunităţi;

– Cofinanţarea de către SGG a proiectelor asociaţiilor culturale din cele trei judeţe, inclusiv a proiecte de larg interes cetăţenesc, cu implicaţii concrete asupra bunei convieţuiri interetnice;

– Asigurarea respectării statutului, rolului şi funcţiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;

– Stabilirea prin lege a unor garanții privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populației românești din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;

– Implicarea europarlamentarilor români, precum şi a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale, în prezentarea corectă a situației reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene şi internaționale în domeniul autonomiei locale şi a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;

– Anularea restituirilor ilegale de proprietăți imobiliare care au aparținut statului român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăți agricole, forestiere şi imobiliare din România. În acest sens, susținem propunerile formulate, de-a lungul ultimilor ani, de către prof. univ. dr. Ioan Săbău Pop;

– Încetarea finanțării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acțiunilor de orice natură care contravin intereselor naționale ale poporului român, Constituției şi legilor țării, culturii şi tradițiilor istorice, precum şi bunei conviețuiri interetnice;

– Asigurarea respectării prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria;

– Denunțarea şi contracararea încercărilor de denaturare a identității românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunități religioase în scopuri geopolitice şi transformarea ei artificială într-o aşa-zisa „minoritate naţională”;

– Stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora;

– Finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, cu prioritate a Cimitirului Internațional al Eroilor din Sfântu Gheorghe;

– Alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

– Finanţarea de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României, a proiectelor culturale multianuale ale instituțiilor, publicațiilor şi asociațiilor culturale, religioase şi civice romaneşti din judeţele Covasna şi Harghita;

– Adoptarea unor măsuri urgente de monitorizare a modului în care se realizează procesul didactic de învăţare a limbii române în clasele cu predare în limba maghiară;

– Condamnarea fermă a declaraţiilor ofensatoare şi provocatoare venite din partea primului ministru al Ungariei în cadrul activităţilor politice anuale de la Băile Tuşnad. Chemarea de urgenţă a ambasadorului Ungariei la Bucureşti pentru oferirea unor explicaţii privind aceste declaraţii care sfidează Constituţia României şi normele internaţionale;

– Supravegherea şi prevenirea vizitelor aşa-zis private ale oficialilor maghiari în Transilvania. Obligarea acestora la respectarea normelor şi uzanțelor diplomatice privind organizarea unor deplasări în state vecine prin asigurarea prezenţei omologului român şi stabilirea cu exactitate şi prin dialog comun a itinerariului acestor deplasări;

– Soluţionarea de urgenţă a situaţiei Cimitirului Internaţional din Valea Uzului. Preluarea acestui cimitir de către Ministerul Apărării Naţionale prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi elaborarea unui proiect de refacere integrală a acestui cimitir, în conformitate cu acordurile internaționale şi prin dialog cu toate părțile implicate. Construirea unei parcele româneşti demne şi monumentale astfel ca ostaşii români care se odihnesc în acest cimitir să fie omagiaţi cum se cuvine;

– Salvarea desființării Teatrului „Andrei Mureşan” din Sf. Gheorghe, singurul teatru în limba română din judeţele Covasna şi Harghita;

– Urgentarea executării lucrărilor de reparaţii şi modernizare a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe întrucât starea actuală a clădirii școlii aduce grave perturbări desfășurării procesului de învățământ;

– Distribuirea, în mod proporţional cu ponderea populaţiei româneşti, a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale şi rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naţionalitate română la Bibliotecile Judeţene Covasna şi Harghita, casele municipale de cultură şi primăriile municipale, orăşeneşti şi din localităţile etnic mixte;

– Susținerea de la bugetul de stat a finanțării de către Academia Română a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, instituție care din anul 2017 funcționează sub egida Academiei Române, fără a beneficia însă de componentă de finanțare;

– Realizarea unei legături feroviare între Ciceu şi Odorheiu Secuiesc;

– Contracararea fermă a oricăror acțiuni prin care se urmărește maghiarizarea românilor sau a populaţiilor de altă etnie, pe teritoriul statului român;

– Susținerea financiară a statului român pentru desfăşurarea ediţiilor viitoare a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului dată fiind importanţa acestui eveniment pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor şi pentru românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:

1.Măsurile concrete de natură juridico-legislativă, politică, administrativă, financiar-bugetară etc. preconizate de Guvernul României, ministerele și departamentele din subordine, în vederea realizării fiecăreia dintre solicitările care le sunt adresate cu privire la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș și la românii romano-catolici din județele Bacău, Neamț și Iași.

2.Motivele pentru care s-a ajuns în situațiile vizate de aceste solicitări concrete, solicitări pe care le găsim absolut legitime și asupra satisfacerii cărora intervenim stăruitor pe lângă Guvernul României și ceilalți factori politici și administrativi vizați.