Adresată: Curții de Conturi a României, doamnei președinte Mirela CĂLUGĂREANU
Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul întrebării: modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030
Stimată doamnă Președinte,
În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind modul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, precum și cheltuielile efectuate pentru elaborarea documentului aprobat prin legea privind Strategia națională și Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (PL-x nr. 532/2026).
I. Temeiul de drept
Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:
– art. 140 alin. (1)–(3) din Constituția României, republicată, privind controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, raportul anual prezentat Parlamentului, precum și controalele efectuate la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;
– art. 3, art. 4, art. 21, art. 28 și art. 39–40 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autonomia programului de activitate, controalele dispuse de Camerele Parlamentului, auditul performanței și raportarea către Parlament;
– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise, inclusiv dreptul deputatului de a le adresa și în perioada în care Camera Deputaților nu este în sesiune, precum și termenul de răspuns de 15 zile;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.
II. Situația de fapt
Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 5188 din 30 iulie 2026, emis asupra propunerii legislative care a devenit legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, a consemnat un set de constatări care privesc direct modul de utilizare a resurselor publice și care, în opinia mea, justifică o verificare de specialitate.
Potrivit acestui aviz: deși cadrul strategic existent prevede alocarea a 20% din Fondul pentru mediu pentru natură și arii protejate, alocările reale s-au situat la cel mult 0,2% din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu, de aproximativ o sută de ori mai puțin decât ținta asumată, în condițiile în care acest buget a depășit în anul 2025 pragul de 3 miliarde de euro; programele au fost orientate constant către măsuri cu impact politic imediat, fără fundamentare științifică și fără aplicarea evaluării strategice de mediu, iar bugetul Fondului, echivalent cu aproximativ 1% din produsul intern brut, nu a făcut niciodată obiectul unei dezbateri publice reale; au fost plătite prime de sechestrare a carbonului de aproape 90 de milioane de euro pentru plantații de salcâm, specie calificată în aviz drept invazivă, în timp ce pentru pădurile naturale cu funcții de protecție nu se achită compensații de ani de zile; din cele 370 de milioane de euro disponibile prin componenta C2 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru păduri și protecția biodiversității au fost absorbite doar 5%; iar tarifele colectate legal pentru ariile naturale protejate au fost returnate bugetului de stat, în loc să fie direcționate către măsuri concrete de conservare.
Aceste constatări nu provin dintr-o luare de poziție politică, ci dintr-un aviz al unui organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, consacrat de art. 141 din Constituție. Ele indică, în esență, o discrepanță semnificativă între destinația declarată a unor resurse publice și nivelul utilizării lor efective, pe o perioadă de mai mulți ani, la o entitate al cărei buget anual este comparabil ca ordin de mărime cu bugetele unor ministere.
Separat, în legătură cu același document, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a comunicat public că studiul care a stat la baza Strategiei a costat 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată și a fost finanțat din Fondul pentru mediu, în condițiile în care în minister funcționează o direcție de specialitate în domeniul biodiversității. Documentul astfel finanțat a fost pregătit spre aprobare prin hotărâre a Guvernului – proiect pentru care Consiliul Legislativ a emis Nota de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026 – a fost aprobat în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, dar nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial al României, iar un conținut normativ similar a fost ulterior promovat ca propunere legislativă înregistrată la 28 iulie 2026 și adoptată în procedură de urgență la începutul lunii august 2026.
Consiliul Fiscal, prin adresa nr. 50 din 29 iulie 2026, nu a emis opinia solicitată, constatând că nu au fost întrunite cerințele art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, întrucât inițiativa prevede finanțarea acțiunilor din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene, din Fondul pentru mediu și din alte surse legal constituite, fără a fi depuse fișa financiară și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară. Totodată, expunerea de motive arată că documentul corespunde jalonului 31 din PNRR, cu termen de îndeplinire la 30 iunie 2026 și cu o penalitate asociată de 972.455.220 euro în caz de neîndeplinire.
Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:
1. Cu privire la acțiunile deja efectuate la Administrația Fondului pentru Mediu:
a) dacă, în perioada 2021–2026, Administrația Fondului pentru Mediu a fost cuprinsă în programele anuale de activitate ale Curții de Conturi și, în caz afirmativ, tipul acțiunilor, perioadele auditate și temele abordate;
b) principalele constatări și abateri reținute, valoarea estimată a acestora, măsurile dispuse prin decizii și stadiul valorificării lor la data prezentei;
c) dacă vreuna dintre aceste acțiuni a vizat expres finanțarea conservării naturii, a ariilor naturale protejate și a biodiversității.
2. Cu privire la ținta de alocare de 20% din Fondul pentru mediu:
a) dacă respectarea acestei ținte a făcut obiectul unei verificări din partea Curții de Conturi, cu indicarea actului normativ ori a documentului programatic care o instituie;
b) în caz afirmativ, nivelul alocărilor și al plăților efective destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, pentru fiecare dintre anii 2021–2025, în valoare absolută și ca pondere din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu;
c) dacă a fost cuantificată diferența dintre ținta asumată și nivelul realizat și dacă aceasta a fost analizată din perspectiva principiilor economicității, eficienței și eficacității, respectiv ce constatări au fost formulate.
3. Cu privire la programele de sechestrare a carbonului:
a) dacă plățile efectuate cu titlu de prime de sechestrare a carbonului pentru plantații de salcâm au făcut obiectul unei acțiuni de verificare, cu indicarea valorii totale a plăților și a numărului de beneficiari;
b) dacă a fost analizată fundamentarea științifică și juridică a eligibilității acestei specii în cadrul programului respectiv, inclusiv în raport cu regimul aplicabil speciilor alogene, și dacă a fost reținut vreun prejudiciu;
c) dacă a fost verificată situația compensațiilor datorate proprietarilor de păduri cu funcții de protecție, respectiv cuantumul și vechimea sumelor restante.
4. Cu privire la tarifele colectate pentru ariile naturale protejate:
a) dacă modul de gestionare a acestor tarife a făcut obiectul unei verificări, cu precizarea temeiului legal în baza căruia sumele ar fi fost virate la bugetul de stat în loc să fie utilizate pentru măsuri de conservare, și a cuantumului acestora pe ultimii trei ani.
5. Cu privire la cheltuiala efectuată de minister pentru elaborarea Strategiei:
a) dacă contractul de servicii având ca obiect studiul care a stat la baza Strategiei, în valoare de 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată, a făcut obiectul unei acțiuni de audit sau de control;
b) dacă finanțarea unui asemenea studiu se încadrează în categoriile de proiecte și programe care pot fi finanțate din Fondul pentru mediu potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005;
c) dacă a fost analizată economicitatea achiziției, în condițiile existenței unei direcții de specialitate proprii a ministerului, finanțată tot din fonduri publice;
d) dacă a fost analizată situația în care proiectul de hotărâre a Guvernului pentru fundamentarea căruia documentul a fost achiziționat nu a mai fost publicat și nu a intrat în vigoare, sub aspectul atingerii scopului cheltuielii, precum și regimul patrimonial al livrabilelor ulterior preluate într-o inițiativă legislativă parlamentară.
6. Cu privire la fondurile europene aferente biodiversității:
a) dacă gradul de absorbție a celor 370 de milioane de euro alocate prin componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității a făcut obiectul unei acțiuni a Curții de Conturi și, în caz afirmativ, cauzele reținute pentru nivelul scăzut de absorbție;
b) dacă riscul financiar asociat neîndeplinirii jalonului 31 din PNRR, al cărui termen a fost stabilit la 30 iunie 2026, inclusiv sub aspectul sumei de 972.455.220 euro indicate în expunerea de motive drept penalitate asociată neîndeplinirii jalonului, a fost evaluat în cadrul vreunei acțiuni a Curții de Conturi ori al colaborării cu Autoritatea de Audit.
7. Cu privire la programul de activitate:
a) data la care Plenul Curții de Conturi urmează să se pronunțe asupra includerii în programul de activitate a unei acțiuni de audit al performanței, în temeiul art. 28 din Legea nr. 94/1992, având ca temă economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării biodiversității și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026;
b) în ipoteza neincluderii, considerentele care fundamentează această decizie, prin raportare la ordinul de mărime al resurselor financiare implicate și la aspectele semnalate de Consiliul Economic și Social;
c) dacă rezultatele acțiunilor deja finalizate la Administrația Fondului pentru Mediu și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pot fi comunicate Parlamentului, în tot sau în extras, potrivit art. 40 din Legea nr. 94/1992.
Totodată, vă solicit să dispuneți efectuarea verificărilor necesare cu privire la aspectele semnalate, prin includerea în programul de activitate a unei acțiuni având ca obiect utilizarea resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, precum și cheltuiala efectuată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei, și să comunicați Parlamentului rezultatele acestora.
Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. Pentru documentele neclasificate și destinate publicității, în măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în acest format.
Documentele clasificate ori nedestinate publicității, dacă există, se transmit pe suport hârtie la sediul Parlamentului României, pe numele subsemnatului, având acces la informații clasificate în temeiul art. 7 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare; în cuprinsul răspunsului se face doar mențiunea existenței lor.
Comments are closed