Adresată: Domnului Ilie-Gavril Bolojan, ministrul interimar al Energiei

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării:Subminarea securității energetice naționale: vulnerabilitățile provocate de scăderea debitului Dunării la Centrala Nucleară Cernavodă în contextul închiderii precipitate a capacităților de producție pe cărbune

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

România se află în pragul unei crize sistemice majore în sectorul energetic, provocată de o combinație periculoasă între factori climatici imprevizibili și decizii guvernamentale iresponsabile. Declarațiile recente din spațiul public și semnalele de alarmă trase de sindicate ale muncii precum Cartel ALFA relevă o realitate cruntă: capacitatea României de a-și asigura independența energetică este grav afectată, transformând țara noastră dintr-un exportator net într-un stat dependent de importuri scumpe.

          Pe de o parte, scăderea dramatică a debitului Dunării pune în pericol direct funcționarea reactoarelor Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Răcirea reactoarelor depinde nemijlocit de nivelul fluviului, iar în lipsa unor lucrări de dragaj de urgență și a unei strategii clare de gestionare a debitului, România riscă oprirea temporară a unor unități care furnizează aproape o cincime din energia electrică a țării.

          Pe de altă parte, în timp ce producția de la Cernavodă este amenințată de secetă, capacitățile de producție în bandă bazate pe cărbune (precum cele ale Complexului Energetic Oltenia) au fost închise sau trecute în rezervă în mod accelerat și nefundamentat. Aceste decizii, aspru criticate de partenerii sociali și contestate public prin sesizări adresate instituțiilor de anchetă (DNA și DIICOT), ridică suspiciuni legitime de subminare a economiei naționale și de punere în pericol a siguranței energetice.

          În condițiile în care românii și agenții economici suferă din cauza tarifelor uriașe la energie, statul român nu își poate permite să asiste pasiv la incapacitarea sursei nucleare și la distrugerea programată a capacităților pe cărbune fără a avea alternative funcționale puse în loc.        

          Având în vedere atribuțiile Ministerului Energiei, domnule Ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1.  Ce măsuri tehnice de urgență a întreprins Ministerul Energiei, în colaborare cu Compania Națională „Apele Române” și SN Nuclearelectrica SA, pentru asigurarea debitului de răcire necesar la Cernavodă pe perioada secetei și prevenirea opririi neplanificate a reactoarelor 1 și 2?
2. Care este stadiul proiectului tehnic privind construcția unui prag fund/bazin de acumulare sau de realizare a dragajului pe sectorul Dunării relevant, astfel încât funcționarea centralei de la Cernavodă să nu mai depindă anual de “nivelul scăzut” al apelor?
3. În baza căror studii de impact și evaluări de risc privind securitatea Sistemului Energetic Național s-a decis accelerarea închiderii grupurilor energetice pe cărbune, în condițiile în care capacitățile alternative de producție în bandă nu sunt încă finalizate?
4. Ce măsuri intenționați să luați pentru a reevalua calendarul de tranziție energetică în sensul protejării producției naționale?
5. Care este volumul actual al importurilor de energie electrică din ultimele luni de vârf de consum și ce costuri suplimentare generează acestea pentru bugetul de stat și consumatorul final?
6. Câte grupuri energetice pe cărbune au fost închise sau scoase din exploatare în perioada 2021–2026, care este puterea instalată retrasă din Sistemul Energetic Național și ce capacități echivalente au fost puse efectiv în funcțiune pentru înlocuirea acestora?
7. Având în vedere solicitările formulate public de organizațiile sindicale privind verificarea procesului de închidere a centralelor pe cărbune, Ministerul Energiei va dispune sau va sprijini efectuarea unui audit tehnic și economic independent asupra efectelor acestor decizii asupra securității energetice a României?

Situația actuală demonstrează că securitatea energetică trebuie tratată ca o componentă esențială a securității naționale. România are nevoie de un mix energetic echilibrat, capabil să reziste atât fenomenelor climatice extreme, cât și evoluțiilor geopolitice sau economice imprevizibile. În aceste condiții, este esențial ca Ministerul Energiei să prezinte Parlamentului și cetățenilor o evaluare transparentă privind vulnerabilitățile existente și măsurile concrete prin care acestea vor fi eliminate.